luni, 4 octombrie 2010

Vesti proaste pentru purtatul copiilor in state si peste tot

Va spuneam zilele trecute ca saptamana aceasta va incepe scandalul.

Daca va amintiti, in primavara, CPSC (consumer products safety commision) lansase mai intai un avertisment referitor la siguranta in sling. Avertisment pertinent si mai mult decat util. A fost urmat de retragerea slingurilor tip geanta, ale companiei Infantino. Multi au rasuflat usurati, desi in alte parti decat America se comercializeaza in continuare acelasi tipde slinguri-geanta, ale altor companii.

Din pacate, lucrurile nu s-au oprit aici si nici nu au mers in directia buna. Noul director al CPSC e hotarat sa se simta mai important decat este.

Foarte pe scurt, despre ce este vorba. Un nou recall e pe cale sa se intample in state. (mai jos aveti traducerea de pe TBW, imi e efectiv sila sa scriu eu) Am notat cu K numele companiei, momentan numele real nu e facut public pentru ca inca se spera la o posibila rezolvare.
  • Compania K a fost informata de catre CPSC ca, dupa cativa ani, o investigatie inchisa asupra unuia din produsele lor a fost redeschisa.
  • Companiei K i-a fost cerut de catre CPSC sa retraga voluntar toate podusele vandute in ultimii zece ani si sa opreasca vanzarile, recunoscand insa ca nu exista un defect de fabricatie/design al produsului.
  • K a oprit vanzarile cu intentia de a clarifica lucrurile si a redeschide curand
  • K a cerut rapoartele pe care CPSC a petins ca le are, care demonstreaza necesitatea retragerea produselor.
  • CPSC nu a oferit nici un raport, pentu ca, se pare, nu exista.
  • K a primit doua drafturi de declaratii de presa pentru retragerea voluntara a tuturor produselor sau, in caz contrat, CPSC va face o retragere fortata. Aceasta a doua varianta include si amenintari legate de actiuni ulterioare ale CPSC asupra intregii clase de produse (soft carriers = slinguri, wrapuri, podaegi si posibil MT).
  • K s-a oferit in a lucra cu CPSC pentru a educa publicul in materie de soft carriers insa, atat timpcat nu exista nici o dovada stiintifica ca exista ceva in neregula cu produsul, nu pot retrage tot ce au vandut in 10 ani.
  • CPSC a cerut registrele fiscale ale companiei.
  • K le-a oferit
  • CPSC a transmis: 'You are no longer in business, we don’t need your cooperation in order to recall! Prepare to destroy all product next week!'

    Next week insemnand, printre altele, International Babywearing week!


CPSC si-a depasit cu mult atributiile si, cum au declarat si in vara, una din prioritati este scoaterea 'sling like carriers' de pe piata americana. Nu pentru ca nu sunt sigure ci pentru ca au un buget de 4 ori mai mare decat anul trecut si un nou director care doreste sa se faca vazut. In europa, in 30 de ani, nu s-a inregistrat nici un accident in timp ce se folosea un sling. Si cand spun sling, ma refer, iar, la tot ce inseamna soft carrier: sling, wrap, podaegi si inca cateva metode traditionale de purtat. In America, in ultimii 10 ani, numarul accidentelor in timp ce un copil a fost purtat a fost de 0,002 la mie. Adica un copil are de doua ori mai multe sanse sa fie lovit de fulger, decat sa pateasca ceva atunci cand e purtat.

Noh, astea-s vestile de pe frontul de vest, sa ne spalam pe cap cu ele :(


P.S Discutia de pe TBW, daca aveti cont si vreti sa urmariti indeaproape ...

Toamna? Care toamna?

E primavara toata ziua. Ma rog, cel putin la mine.

Ieri baietii au plecat iar. Asa ca am inceput, usurel usurel, cu niste patratele taiate pe vremea cand imi incercam noua lama ondulata la cutter.



... pana sa ma dezmeticesc, matlasam...
[Am zis cat iubesc sa matlasez cu masina asta? Muuult.]



... am inceput sa justific ultimele 3 cutii de agrafe de birou de toate dimensiunile ...



... am facut-o mica mica sa vedem cum se descurca la drum ...


... si am dat-o la testat copilului din dotare.




Atat copilul cat si Sulfurix s-au declarat multumiti. Succes total.


75 x 90 cm
fata: Kona white si de-ale mele
dos: Ikea copii
umplutura: poliester
150 lei.

sâmbătă, 2 octombrie 2010

Ce-am facut azi

Spre rusinea mea, o sa incep cu ce nu am facut azi. Nu am mers in Izvor. Si pe de o parte imi pare tare rau. Pe de alta parte, momentan sunt in extaz din cauza de noul membru al familiei :) Iar ceilalti doi mi-au dat o zi intreaga sa ma joc. Concluzia: merita fiecare din cele 12 rate babane pe care le voi plati un an de zile.

Azi si maine sper sa pun pe blog chestii faine. De saptamana viitoare incepe calvarul si o sa vedeti ce se intampla cand oameni idioti vor sa para importanti prin orice mijloace. Ocazie cu care va anunt ca, desi nu au ajuns toti banii la mine, astazi am depus 150$ pentru BCIA. Si va fi nevoie de mult mai multi pentru lupta care va incepe saptamana viitoare. Cum intra si restul banilor, pleaca si ei tot acolo.




Pana atunci, inapoi la chestii faine. Deci ce-am mai facut:


Am incercat mai intai masina pe bucatele mici.
Am matlasat.
Dupa cateva reglaje am montat si masa.
Am zis sa tai cateva patratele si sa vad cum se descurca la chestii mici.



Evident, lucrurile au luat-o razna si din joaca a ajuns de-o paturica incredibil de dulce, taman buna pentru un nou-nascut mic mic si pufos. Mai trebuie sa ma hotarasc ce margine va avea.



[ Vedeti cusaturile? Vedeti colturile perfecte? Imbinarile sublime? Matlasatul perfect? :) ]

La fel de evident, am testat si aparatul nou. Pe lumina foarte proasta (paturica e cu mult alb, nu galbui), insa oricum ne-a lasat cu gura cascata. La fel si copilul :)




Si ca sa termin si mai vesel, ajutati-ma sa ii dau un nume. Nu am nici o idee, insa presimt ca voi vorbi de ea mult timp de acum incolo. Sau de el. Asa ca se impune un nume. Idei?

vineri, 1 octombrie 2010

Imi vand camera foto

FUJIFILM S5600



Deci da, vand camera veche, un Fuji S5600. Nu ca nu mi-ar placea, m-am obisnuit asa de mult cu ea incat avea sanse uriase sa imbatraneasca langa noi. Imi doream totusi o scula mai profi pentru pozele pentru site, iar un prieten ne-a anuntat ca o vinde pe a lui pentru un pret de nerefuzat. Oricat mi-ar displacea sa ii fac poze lui d cu o magaoaie de doua ori mai mare, in momentul asta nu ne permitem sa le tinem pe amandoua. Asa ca Fuji pleaca.

Cica e semi-profesionista, n-as putea sa povestesc foarte multe, eu am folosit-o pentru poze cu d.
Cunostintele mele in materie sunt aproape nule, plec de la premisa ca si ale voastre sunt la fel, asa ca pot sa va spun ca face orice ai nevoie daca nu esti profesionist. Nu de alta, dar nu am idee de ce are nevoie un profesionist :D. Face filme cu sonor, poze foarte mari (am avut postere la babyexpo cu poze facute cu ea, deci printate la peste 1m lungime si aratau excelent, nepixelate) inclusiv noaptea sau in miscare si zeci de alte lucruri pe care eu una nu le-am descoperit pentru ca nu m-au interesat :))

Ce imi place mie foarte mult la ea e ca poti folosi orice baterii, noi punem mereu din cele de la Ikea, la 0,5 lei bucata si merge impecabil foarte foarte mult timp. Atat de mult incat mereu ne prinde pe nepregatite cand se termina bateriile, pur si simplu uit ca trebuie schimbate si ele din cand in cand :)



L-am luat cu 11 mil acum vreo 2 ani, in primul an am facut o gramada de poze, in al doilea vreo 10 pe luna (deh, siteul...:( ) deci e folosit dar nu chinuit. Nu se mai fabrica modelul asta, l-am vazut acum intr-un agazin online redus de la 10 la 8 mil.
Il dau cu 450 ron. Are manualul de instructiuni, cablu USB pentru download si o bentita cu care il tii la gat. Daca ma caut bine, posibil sa gasesc si cutia initiala. Vine cu tot cu card de memorie insa abia maine ma uit si va spun exact de cat e.


Revin cu o poza a lui, nu una de pe net, tot maine, cand iau card pentru camera noua cu care sa o pozez pe cea veche :). Mai jos aveti toate detaliile si niste reviewuri mai profi. Mail sau comentariu mai jos, de preferinta mail diana[@]sling.ro

EDIT: m-am cautat peste tot, nu mai am cutia dar am manualul de instructiuni in romana, cablul USB original si mai are in plus, fata de poza, curelusa pentru umar.


Review 1


Review 2

Alte pareri


Caracteristici (de aici):

Camera type Digital camera

CCD 1/2.5 inch Super CCD HR 5.1 million effective pixels

Picture format 2592 x 1944/ 2736 x 1824 (3:2)/ 2048 x 1536/ 1600 x 1200/640 x 480

File format JPEG (Exif 2.2), CCD-RAW, AVI (Motion JPEG)

Storage medium xD Picture Card (16 MB - 1 GB)

focal length of lens 38-300 mm (based on a 35mm compact camera)

focus setting Autofocus (AF medium/multi-field), C-AF, manual

focus area Normal: 90 cm - infinity Macro: 10 cm - 2 m

Aperture F3.2 - F8 (9 levels)

Shutter 15 - 1/2000 sec. (according to the exposure program)

Viewfinder 0.33 inch LCD Monitor with 115,000 Pixels approx. 100% image coverage

Exposure control Automatic program (AE), programs: natural light/scene sharp/portrait/landscape/night-time, automatic shutter release, automatic timing, automatic program, manual

Sensitivity Auto/manual ISO 64/100/200/400/800/1600

White balance Automatic scene classification / manual (8 modi )

Flash Automatic flash, range from 0.3 m to 5.5 m

LCD monitor 1.8 inch TFT with 115,000 pixels

Interfaces USB 2.0 (High speed), AV output (PAL/NTSC)

Power supply 4x AA batteries/ 4x AA Ni-MH rechargable batteries/power supply unit

Dimensions (WxHxD) 113 x 83 x 112 cm

Weight approx. 410 g (without accessories and xdD Picture

System requirements Windows 98/2000/ Me/ XP, Mac OS 8.6 - 10.x

included Accessories Xd Picture Card, 4 x AA batteries, shoulder strap, USB cable, AV cable, lens cover, CD-ROM

Other AF help light, Real Photo Technology, picture-taking mode ambient light, picture-taking mode scene sharp, filter thread, PictBridge

Una calda si una rece

Se putea, oare, altfel? Sa zicem doar una calda? Eh, de ce sa fiu nemultumita...sa ramanem la cea calda, de cea rece sigur voi vorbi toata saptamana viitoare :(


Diamonds are a girl's best friends. Zicea o tanti odata. O tanti care nu descoperise masinile de cusut :D. Deci, pana reusesc sa-i fac o poza pe lumina, va prezint una de catalog cu noul membru al familiei.
Stiu, stiu, va vine sa va uitati la ea si atat, nu? Si mie la fel. Nu am reusit sa fac nimic azi, stau si ma uit sau ma gandesc la ea. E fabuloasa! Nu-mi vine sa cred cat timp am pierdut crezand ca masinile industriale sunt cele mai tari. Bine, daca lucrezi in fabrica, sau macar in atelierul mamei...or fi. Dar pentru mine....V-am zis cat ma bucur? Si cum am zambit toata ziua? Ma rog, de pe la 2 incolo, de cand am intrat la Brother.

Deci da, azi sunt vesela. Am zis!

miercuri, 29 septembrie 2010

Slingul de dat pentru BCIA.

nu ma uit in jur, nu ma enervez, as putea sa cred ca e primavara, canta pasarelele ... nu ma enervez ...

Am promis ceva de pe site, la alegere, pentru unul din cei care fac o donatie pentru BCIA. SI v-am mai promis sanse mari. Avand in vedere ca sunt de 1 la 3, eu zic ca-s bunicele :)
Asadar, Larisa, Amy, Raluca, va multumesc. Doua din voi vor avea 20% reducere la ce vreti voi de pe site, alta 100%. Singura conditie e sa va hotarati saptamana aceasta.

Si fiindca azi nu am nici un chef de random, o sa facem altfel. Alegem ora 00.00, la noapte. Si impartim numarul de comentarii la acest post, la 3. Daca iese cu rest 1, alege Larisa ce vrea. La 2 - Amy la 0 - Raluca.

Astept sa va alegeti voi, apoi calculez si aceste produse la saptamana BCIA si apoi fac calculele si trimit banutii. Si va multumesc.

duminică, 26 septembrie 2010

Fetita, baietelul si patratelul. Sau cum am luat-o razna

Zilele trecute mi-am dat seama ca imi face foarte bine sa citesc oameni frumosi si lucruri vesele. Imi dau o putere incredibila, imi amintesc cat de frumoasa e viata si cat de multe lucruri in jurul meu o fac si mai frumoasa.

De fiecare data cand citesc ceva fain, toate imi merg mai bine. Ma incarc cu buna dispozitia celuilalt, zambesc, ma simt excelent, am o zi buna. Oricat de negru (sau telenovelist) ar fi totul, viata e mai frumoasa atunci cand primesti un zambet, o vorba buna, sau citesti un om fericit.

Pe de alta parte, imi fac fizic rau articolele grele, triste, incarcate de refulari, de sentimente negative. Si cu siguranta imi fac psihic rau.

Sunt constienta ca in jurul meu se intampla milioane de lucruri rele sau triste. Insa, in acest moment, aleg sa nu le vad, sa nu ma gandesc la ele, sa nu le citesc, sa nu ma implic. E cel mai bun lucru pe care il pot face pentru mine. Si automat, aleg sa nu le scriu. Ma consuma prea mult si nu imi ofera nimic, dar absolut nimic, bun. Poate o usoara senzatie de eliberare, care e oricum falsa si de scurta durata.


Nu va voi incarca cu nimic din nervending-ul meu story, nici macar nu voi mai aminti de el, insa va voi povesti toate lucrurile frumoase care mi se intampla. Daca va veti mira cum de sunt in continuare vesela si binedispusa, mai ales cei din voi care stiu despre ce e vorba in telenovela-mi proprie, sa stiti ca nu sunt asa by default. Insa aleg sa fiu si incerc sa fac asta cat de mult pot. Sa inchid ochii si sa traiesc in lumea mea.




Ei bine, parte din lucrurile astea frumoase sunt tampitele de paturici :). Imi place sa descopar chestii facandu-le cu mana mea, nu citind despre ele. Probabil de asta n-am frecventat niciodata bibliotecile :D si nici nu ma omor cu cititul. Iar paturicile astea...ah..un deliciu. Uitasem cum e sa descoperi singur roata. Uitasem cum fiecare centimetru in plus sau in minus te duce la cu totul altceva. Uitasem ca poti sa te si simti bine in masina de cusut, nu trebuie sa faci doar slinguri pe banda rulanta. Asa ca ... va prezint ... cei trei:

Fetita a iesit roza toata. Si oricat m-ar dispera obsesia rozului pentru fetite, pe asta o iubesc. Imi vine sa ma simt mica si sa ma cuibaresc la mama in brate. Imi da o stare de bine si imi e pur si simplu drag sa ma uit la ea. Patratelele uni sunt pe nuante de bleu, m-am gandit sa nu fie gretos de roz, insa acum imi dau seama ca putea sa fie toate roz si era la fel de bombonica si la fel de dulce. A iesit de 80x100 cm, destul de mare comparativ cu ce lucrasem pana acum. Spatele e si el un delicu si ma gandesc serios sa o si spal inainte sa isi gaseasca o casuta nou, pentru ca tare as vrea sa o vad cretulina.



Materialele sunt Wendy Slotboom (mare mea dragoste) si Kona solids de la Robert Kaufmann (a doua dragoste a mea in materie de materiale). Inauntru are un strat subtirel de vatelina din poliester. Si desi e departe (nu foarte :D) de a fi perfecta, costa 170 de lei. Facturabili, de la Sticluta cu clar de luna :).



Baietel a iesit, evident, bleu. Si e exact pentru baieteii care nu sunt obligati sa fie atrasi numai de tractoare si monstruleti. Pentru ca e la fel de moale si cere acelasi tip de cuibareala in bratele mamei ca si fetita. V-am zis ca paturicile mele nu merg ca si obiecte de atasament, ci stau bine numai in bratele parintilor? :)


Baietel are exact aceleasi materiale, Wendy si Kona, numai ca pe alte culori, tot 80x100 cm. Dosul e tot din colectia proprie, de data asta nu sunt buline, ci artificii :). La baietel am pus marginea cu d pe langa mine, si oricat mi-ar placea sa cred ca a fost de acord cu asta, tot am ridicat ochii din masina la fiecare minut, asa ca e un pic mai departe de perfectiune decat fetita. Asa ca baietel va pleca pentru 150 lei.


De patratel trebuie sa va spun ca am fost speriata. Mi-a fost ingrozitor de teama ca nu am sa ma descurc cu patratele asa mici si asa de multe. M-am inselat amarnic. A fost o placere sa o cos, la fel si matlasatul, iar pusul bentitei, desi cu d langa mine, a mers foarte bine datorita agrafelor. Trebuie sa recunosc ca daca as fi folosit altceva in loc de Kona (si, la pretul asta, am fost tentata), nu as fi reusit veci pururi sa iasa atat de bine.
Aceeasi tentatie maxima de a o spala inainte, imi doresc tare mult sa o vad incretita si necalcata si sa ma cuibaresc un pic sub ea, cu d cu tot.



Patratel are 90 x 95 cm, pe fata are Kona alb si o gramada de alte materiale, de la colectia poprie la Ikea, Wendy si Michael (Miller), de unde e si bentita de pe margine. Dosul e delicios, aproape mai fain decat fata, cu casutele de la Ikea pe care le ador si pe care le-am pus si pe paturica lui d. E umpluta cu o vatelina foarte subtire din bumbac. Pleaca pentru 190 lei. VANDUT


La fiecare din ele am lucrat cel putin 7 ore. Patratel a batut recordul cu mai mult de 12 h. Stiu ca in timp imi va lua mai putin, momentan a'ta e'te. Toate sunt facute cu mare drag iar pozele sunt cu mult sub realitate. (Imi iau aparat, imi iau aparat, imi iau aparat...)

miercuri, 22 septembrie 2010

Fetita si baietel

Un nou episod din telenovela proprie. Am incercat din greu sa il ignor si sa ma uit in alta parte.

Am vazut un teanc albastru si unul roz. Si am zis ca e prea evident.


Le-am combinat de le-am ametit pana am ajuns tot cu una roz si una bleu.





Revin cu poze mai breze, dimensiuni si detalii.

joi, 16 septembrie 2010

Pe terminate

Ultimele slinguri NORD - 3 scurte - 160/180
Ultimele slinguri LILIAC - 3 medii 180/200, cateva lungi 200/220 si 1 scurt 160/180
Tot pe terminate TOPORAS si NUFAR

Nu o sa le mai fac, deci e last chance to buy, ultimii stropi de material :). Si nici nu mai fac materiale noi in viitorul apropiat (mai putin in cazul in care ma loveste inspiratia subit si fabrica are deja fire...slabe sanse...)

marți, 14 septembrie 2010

Sa tragem linie, zic

Odata pentru BCIA.
Larisa, Mama lu' Ilana :), Ana_bela si Ioana_T, va astept sa punem la punct pe mail tranzactiile. Alegeţi voi daca doriţi sa donaţi direct către BCIA sau mi-i trimiteţi mie şi eu îi pun mai departe, ca să scutim taxele pt paypal. Oricum ar fi, vă voi trimite pe mail confirmarea plăţii către BCIA si voi la fel. Cu tot cu bănuţii de la voi şi 20% din profitul săptămânii cu pricina, am strâns 481 lei. Vă mulţumesc tuturor!



Si mai trag odata linia, de data asta pentru mine.

Dacă aţi fost cât de cât cu ochii pe blog, ştiţi povestea cu telenovela-mi proprie. A fost un moment foarte greu pentru mine şi, adevărul e, încă este. Tot scriu şi sterg la acest post de foarte mult timp. Sunt atatea de spus, şi atat de personale şi dureroase încât nu ştiu dacă voi reuşi să-l scriu vreodata. Probabil peste mulţi ani.

Cert este că am nevoie de timp. Timp în primul rând cu copilul meu, apoi cu a, plus ca am nevoie şi de un timp al meu. Nu in care sa fiu singura neaparat, dar unul în care să mă pot redescoperi pe mine ca om, altfel decât femeia-buna-la-toate, in care sa reusesc sa privesc lucrurule in ansamblu dar sa ma vad si pe mine.


Asadar:
  • da, trimit comenzi, mailuri, dau sfaturi;
  • nu, nu misc un deget in plus pt firma: nu termin lucrul la siteul nou, nu fac materiale noi, nu fac pouchuri noi, nu fac mei-tai-uri noi, nu fac gentile;
  • da, scriu pe blog cand am chef sa ma laud :)
  • nu, nu mai comentez nimic pe alte bloguri sau pe forumuri, si daca nu arde probabil nici n-o sa vizitez;
  • da, fac cu mare drag paturici sau orice alte tampenii inutile, ba chiar si un MT dar numai daca o sa simt sa fac asta si o sa ma loveasca inspiratia;
  • nu, nu fac MT uri la comanda dupa cerintele clientului :P;
  • ma apuc de sport extraordinar de serios;
  • nu, nu pentru ca ar trebui (si vai cat ar trebui :D) ci pentru ca simt si vreau si o fac de placere;
  • da, cumpar materiale ca nebuna
  • nu, in.nici.un.caz nu ma apuc de siteul nou;
  • da, o sa vorbesc ore la telefon;
  • nu, nu o sa raspund la telefon.

Acestea fiind zise, sa nu va suparati pe mine daca o sa par nesimtita. Probabil chiar voi fi. Pentru ca am incredibil de multa nevoie de timpul asta, pentru d, pentru mine, pentru a, pentru noi. Am nevoie sa fiu egoista si self-centered, si selful asta inseamna noi 3. Si o sa fiu. Si o sa-mi fie mai bine.

Si dupa aia facem un party pe blog :)





P.S. Nu m-am hotarat daca misc un deget pentru IBW. Initial am zis ca da, acum am renuntat si la babyexpo si ma gandesc serios sa renunt si la International babywearing week. Daca totusi aveti vreo sugestie la capitolul asta, o astept cu drag.