Ca in fiecare luna, Rox, de la La Leche League Bucuresti, organizeaza o intalnirile cu mamele care au nevoie de ajutor in alaptare. Evident, si viitoarele mame sunt binevenite. La intalnirea de luna asta, sambata, pe 28 aprilie, voi fi si eu acolo.
Rox m-a rugat sa va vorbesc un pic despre Codul international de marketing al substituentilor de lapte matern, ceea ce voi si face. Intalnirea incepe la 16.30 iar eu voi vorbi mai aproape de final, undeva pe la ora 18.00.
Daca va intereseaza subiectul, ne vedem la sediul Asociatiei pentru nastere naturala si alaptare, in str. Muzelor, nr.9. Sau la Pravalia Parintilor, depinde cum o stiti :).
Se afișează postările cu eticheta IBFAN. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta IBFAN. Afișați toate postările
duminică, 22 aprilie 2012
miercuri, 11 aprilie 2012
Monitorizarea Codului
Saptamana trecuta, pornind de la un articol de pe siteul Desprecopii, am scris, pe larg, despre ce inseamna Codul international de marketing al substituentilor de lapte matern. Linkul pentru Cod, in engleza, il gasiti aici (in format pdf).
Desi Romania s-a angajat sa transpuna prevederile Codului intr-o lege aplicabila in tara noastra inca din anii '80, abia anul tecut, gratie Unicef*, legea a ajuns intr-o forma in care a putut intra in Parlamentul Romaniei pentru dezbateri. Momentan se afla tot acolo, asteptam aprobarea ei in orice moment. Aici o puteti gasi, pe siteul senatului, in format pdf.
Odata intrata in vigoare, aceasta lege va beneficia si de un intreg aparat de monitorizare. Inca nu stiu cine si cum va face asta, teoretic e vorba de Ministerul Sanatatii, insa lucrurile nu sunt asa simple. Desi in fiecare tara in care exista o lege care sa sustina Codul, exista si o modalitate clara prin care aplicarea legii se monitorizeaza la nivel local, lupta cea mare se duce prin intermediul Organizatiilor non-guvernamentale (ONG) si a persoanelor dornice sa faca o schimbare, atat la nivel local cat si international.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)si Unicef au infiintat, in 1979, o retea internationala care sa monitorizeze aplicarea Codului in toate tarile lumii. International Baby Food Action Network, IBFAN, despre care v-am mai povestit, este aceasta retea, formata atat din ONG-uri din intreaga lume, cat si de persoane ce nu sunt afiliate niciunui ONG sau altui tip de institutie, insa care se implica activ in aceasta monitorizare.
Ce inseamna asta? Inseamna ca nu exista un Mare Sef, caruia sa ii poti spune ce se intampla in neregula intr-o tara sau alta, iar el sa rezolve orice, insa, peste tot, exista grupuri de oameni care lupta pentru asta. Aceste grupuri pot fi formate din specialisti (mai rar), din ONG-uri, sau din indivizi care pur si simplu vor sa lupte pentru asta. Si lupta atat la nivel international, raportand OMS, IBFAN, UNICEF, cat si la nivel local.
Ma simt mica. Eu, singura, sunt mica. Insa dupa discutia de ieri cu o femeie extraordinara din reteaua IBFAN, am inteles un lucru mare. Ca luptele trebuie gandite bine si este intotdeauna nevoie de cat mai multi oameni pentru a vedea o schimbare. Iar noi trebuie sa luptam nu doar la nivel international, cum am facut eu pana acum, ci si aici, acum.
Asa ca ma intorc iar, la voi. Acum ceva timp eram sigura ca un ONG este ceea ce ne trebuie. Adevarul e, insa, ca un ONG nu iti garanteaza nimic. Am avut sansa sa particip la cateva intalniri premergatoare legii noastre, printre care si una cu ONG-urile. Demult n-am mai vazut lucruri asa urate ca acolo. Da, un ONG poate ajuta. Insa asta nu inseamna nici ca un ONG e automat un lucru bun, nici ca nu se poate fara si in nici un caz ca toate ONGurile lupta pentru cauze nobile din motivele bune.
*Si, ca tot vorbim de ONG-uri, daca auziti pe cineva spunand ca ei sunt cei care au facut legea, au bagat-o in Parlament, sau orice altceva de genul asta, stati linistiti. Nu s-a intamplat! Nu la noi.
Eu m-am gandit asa:
- noi, multi nimeni, facem ce faceam si pana acum. Cu Codul in fata, si cu legea noastra langa (dupa ce va fi aprobata) notam toate incalcarile pe care le vedem. Codul e simplu, foarte simplu, si foarte bine structurat. Putem deci sa
- marcam fiecare abatere cu articolul aferent din Cod
- strangem, sa zicem, lunar, toate aceste informatii la un loc
- cu un dosar substantial, mergem, lunar, trimestrial, sau bianual, in functie de cum decidem, mai departe
- traducem toate informatiile si in engleza si le trimitem tuturor celor teoretic interesati. Luna de luna, trimestru de trimestru, atat forurilor internationale cat si autoritatilor locale.
In plus, am mai facut un blog. Da, inca unul :). Se numeste Despre nastere si alaptare in Romania si il gasiti aici. As vrea sa publicam aici cel putin povestile voastre, ale noastre de fapt, despre nasterea si alaptarea in Romania, despre experientele noastre, despre cum Codul nu e nici pe departe respectat, despre... tot.
Imi e imposibil sa cred ca, chiar daca la noi nu exista interes, odata ce toate forurile, atat cele internationale cat si cele romanesti sunt alertate in acelasi timp, cineva, cumva, nu se va sesiza. Si cu cat suntem mai multi si organizam informatiile mai bine, cu atat vom avea mai multe sanse.
Deci, voi, nimeni, alaturi de mine, nimeni, vreti sa facem asta?
Desi Romania s-a angajat sa transpuna prevederile Codului intr-o lege aplicabila in tara noastra inca din anii '80, abia anul tecut, gratie Unicef*, legea a ajuns intr-o forma in care a putut intra in Parlamentul Romaniei pentru dezbateri. Momentan se afla tot acolo, asteptam aprobarea ei in orice moment. Aici o puteti gasi, pe siteul senatului, in format pdf.
Odata intrata in vigoare, aceasta lege va beneficia si de un intreg aparat de monitorizare. Inca nu stiu cine si cum va face asta, teoretic e vorba de Ministerul Sanatatii, insa lucrurile nu sunt asa simple. Desi in fiecare tara in care exista o lege care sa sustina Codul, exista si o modalitate clara prin care aplicarea legii se monitorizeaza la nivel local, lupta cea mare se duce prin intermediul Organizatiilor non-guvernamentale (ONG) si a persoanelor dornice sa faca o schimbare, atat la nivel local cat si international.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)si Unicef au infiintat, in 1979, o retea internationala care sa monitorizeze aplicarea Codului in toate tarile lumii. International Baby Food Action Network, IBFAN, despre care v-am mai povestit, este aceasta retea, formata atat din ONG-uri din intreaga lume, cat si de persoane ce nu sunt afiliate niciunui ONG sau altui tip de institutie, insa care se implica activ in aceasta monitorizare.
Ce inseamna asta? Inseamna ca nu exista un Mare Sef, caruia sa ii poti spune ce se intampla in neregula intr-o tara sau alta, iar el sa rezolve orice, insa, peste tot, exista grupuri de oameni care lupta pentru asta. Aceste grupuri pot fi formate din specialisti (mai rar), din ONG-uri, sau din indivizi care pur si simplu vor sa lupte pentru asta. Si lupta atat la nivel international, raportand OMS, IBFAN, UNICEF, cat si la nivel local.
Ma simt mica. Eu, singura, sunt mica. Insa dupa discutia de ieri cu o femeie extraordinara din reteaua IBFAN, am inteles un lucru mare. Ca luptele trebuie gandite bine si este intotdeauna nevoie de cat mai multi oameni pentru a vedea o schimbare. Iar noi trebuie sa luptam nu doar la nivel international, cum am facut eu pana acum, ci si aici, acum.
Asa ca ma intorc iar, la voi. Acum ceva timp eram sigura ca un ONG este ceea ce ne trebuie. Adevarul e, insa, ca un ONG nu iti garanteaza nimic. Am avut sansa sa particip la cateva intalniri premergatoare legii noastre, printre care si una cu ONG-urile. Demult n-am mai vazut lucruri asa urate ca acolo. Da, un ONG poate ajuta. Insa asta nu inseamna nici ca un ONG e automat un lucru bun, nici ca nu se poate fara si in nici un caz ca toate ONGurile lupta pentru cauze nobile din motivele bune.
*Si, ca tot vorbim de ONG-uri, daca auziti pe cineva spunand ca ei sunt cei care au facut legea, au bagat-o in Parlament, sau orice altceva de genul asta, stati linistiti. Nu s-a intamplat! Nu la noi.
Eu m-am gandit asa:
- noi, multi nimeni, facem ce faceam si pana acum. Cu Codul in fata, si cu legea noastra langa (dupa ce va fi aprobata) notam toate incalcarile pe care le vedem. Codul e simplu, foarte simplu, si foarte bine structurat. Putem deci sa
- marcam fiecare abatere cu articolul aferent din Cod
- strangem, sa zicem, lunar, toate aceste informatii la un loc
- cu un dosar substantial, mergem, lunar, trimestrial, sau bianual, in functie de cum decidem, mai departe
- traducem toate informatiile si in engleza si le trimitem tuturor celor teoretic interesati. Luna de luna, trimestru de trimestru, atat forurilor internationale cat si autoritatilor locale.
In plus, am mai facut un blog. Da, inca unul :). Se numeste Despre nastere si alaptare in Romania si il gasiti aici. As vrea sa publicam aici cel putin povestile voastre, ale noastre de fapt, despre nasterea si alaptarea in Romania, despre experientele noastre, despre cum Codul nu e nici pe departe respectat, despre... tot.
Imi e imposibil sa cred ca, chiar daca la noi nu exista interes, odata ce toate forurile, atat cele internationale cat si cele romanesti sunt alertate in acelasi timp, cineva, cumva, nu se va sesiza. Si cu cat suntem mai multi si organizam informatiile mai bine, cu atat vom avea mai multe sanse.
Deci, voi, nimeni, alaturi de mine, nimeni, vreti sa facem asta?
vineri, 6 aprilie 2012
Codul international de marketing al substituentilor de lapte matern [replica]
Am citit, intamplator, in aceasta dimineata, un articol pe Desprecopii.com. Il puteti gasi aici:
In primul rand, as banui ca Codul Organizatiei Mondiale de Sanatate referitor la hranirea bebelusilor se refera la Codul International de Marketing al substituentilor de lapte matern. [Linkul duce catre un fisier .pdf in engleza, pe siteul OMS]
Pentru cei realmente interesati de subiect, puteti vedea si Legea privitoare la marketingul substituentilor de lapte matern, cea pe care o asteptam zilnic sa iasa din Parlament. [Fisier .pdf, in romana, pe siteul Senatului Romaniei]
Pentru cei care nu au timp sa citeasca acest Cod, insa nici nu planuiesc sa scrie despre el, dar ar vrea sa stie despre ce e vorba, iata cateva idei, pe scurt, si comparatia cu articolul de mai sus.
Articolul 1. Aim of the Code.
Telul acestui Cod este sa contribuie la oferirea de hrana sigura si adecvata pentru copii, prin promovarea si protejarea alaptarii si prin folosirea corecta a substituentilor de lapte matern, atunci cand acestia sunt necesari, pe baza informatiilor adecvate si prin marketing si distributie potrivite.
Asadar, telul acestui Cod nu e nici pe departe obligarea mamelor sa alapteze [si am mai vazut asa ineptii prin presa atunci cand a venit prima oara vorba de Cod], sau obligativitatea introducerii laptelui praf pe reteta, din contra.
Atunci cand este necesara sau dorita folosirea unui, de exemplu, lapte formula, scopul Codului este ca aceasta formula sa fie oferita in cunostinta de cauza, iar alegerea ei [veti vedea un pic mai incolo] sa fie facuta pe baza proprietatilor sale si nu pe baza reclamei preferate, de ex., sau a recomandarilor unui medic in functie de sponsorizarea primita de la o anumita firma.
Oricat de ciudat ar putea sa sune, Codul ii protejeaza in egala masura si pe cei care aleg, sau trebuie, sa isi hraneasca micutul cu o formula de lapte.
Articolul 2. Scope of the Code.
Codul se aplica marketingului, si practicilor inrudite acestuia, urmatoarelor produse:
-substituenti de lapte matern, incluzand lapte formula;
-alte produse de lapte, bauturi sau mancaruri, incluzand alimente complementare hranirii cu lapte praf, atunci cand sunt vandute ca fiind potrivite, cu sau fara modificari, pentru a fi folosite ca inlocuitor partial sau total al laptelui matern;
-biberoane si tetine/suzete;
Se aplica, de asemenea, cantitatii si disponibilitatii lor, si informatiilor privitor la folosirea lor.
Deci Codul face referire si la informatiile privind folosirea unei formule de lapte praf.
Bun, trecem mai departe.
Articolul 3. Definitions.
Acest articol defineste termenii folositi [alaptare, mancare complementara, distributor, sistemul de sanatate, etc.] si nu voi insista asupra lui, pentru ca scopul meu astazi e sa va arat cat de prost inteles este Codul in articolul de mai sus si nu numai. Cred ca e destul de clara pentru toata lumea partea cu definitiile.
Articolul 4. Information and education.
4.1 Guvernele trebuie sa isi asume responsabilitatea de a se asigura ca informatia trimisa parintilor si familiilor este una obiectiva si consistenta. [...]
4.2 Materialele pentru informare si educare, scrise, audio sau vizuale, referitoare la hranirea copiilor, menite sa ajunga la actuale sau viitoare mame si la familiile acestora, trebuie sa includa informatii clare despre:
(a) beneficiile si superioritatea alaptarii;
(b) nutritia mamei si pregatirea pentru si mentinerea alaptarii;
(c) efectul negativ al suplimentarii, asupra alaptarii;
(d) dificultatea revenirii asupra deciziei de a intrerupe alaptatul; si
(e) unde cand este cazul, folosirea corecta a unei formule de lapte, fie ea preparata acasa sau industrial. Atunci cand astfel de materiale contin informatii despre folosirea unei formula de lapte, acestea trebuie sa includa si implicatiile sociale si financiare si riscurile pentru sanatate atunci cand hrana nu este preparata corect. [...]
Dinnou, nici o legatura cu informatiile minime atunci cand se foloseste o formula de lapte, din contra. Codul obliga producatorul si nu numai [veti vedea mai incolo] la oferirea tuturor informatiilor, inclusiv cele despre prepararea corecta a laptelui formula si despre riscurile atunci cand acest lucru nu se intampla. Intre noi fie vorba, cate cutii de lapte praf fara specificatii despre gramaje ati intalnit?
Articolul 5. The general public and mothers.
Nu trebuie sa existe nici o forma de reclama direct catre publicul larg.
Producatorii si distribuitorii nu trebuie sa furnizeze, direct sau indirect, femeilor gravide, mamelor sau membrilor familiilor lor, mostre de produse la care se refera acest Cod.
[...]
Cum? Fara reclama deloc? Si atunci parintii de unde sa stie ce sa aleaga? Vedeti imediat.
Articolul 6. Health care systems.
Toate componentele Ministerul Sanatatii, trebuie sa ia masurile potrivite pentru a incuraja si proteja alaptarea si a promova principiile Codului, si sa ofere informatii corecte, inclusiv cele specificate in Articolul 4.2.
[...]
Hranirea cu formula de lapte, produsa industrial sau facuta in casa, trebuie demonstrata numai de catre cadre medicale si numai mamelor sau mambrilor famiilor care au nevoie sa o foloseasca; informatia trebuie sa includa si o explicatie clara a riscurilor folosirii incorecte.
[...]
Asadar, informatii corecte despre folosirea unei formule de lapte trebuie oferite oricui are nevoie [fie pentru ca nu poate alapta, fie pentru ca nu doreste], iar aceasta informatie trebuie sa acopere inclusiv riscurile unei utilizari incorecte. Si iarasi fac referire la articolul de mai sus, scris prost din atat de multe puncte de vedere.
Articolul 7. Health workers.
Cadrele medicale trebuie sa incurajeze si protejeze alaptarea. [...]
Informati oferite de producatori si distribuitori cadrelor medicale, referitor la produsele vizate de Cod, trebuie sa priveasca rezultatele si stintifice si factice iar aceste informatii nu trebuie sa sugereze ca hranirea cu lapte formula este egala sau superioara alaptarii. De asemenea, trebuie sa contina informatia specificata in Art. 4.2
[...]
Producatorii si distribuitorii produselor la care face referire Codul, trebuie sa faca publice orice contributii facute de de ei, sau din partea lor, pentru excursii de studii, cercetare, conferinte profesionale s.a.
Asadar, intorcandu-ne la punctul in care intrebam cum pot sa aleaga, parintii care au nevoie [dintr-un motiv sau altul, adica nu pot sau doresc sa hraneasca copilul cu lapte matern], tipul de lapte formula potrivit pentru copilul lor, iata si raspunsul.
Nu pe baza reclamei mai simpatice, nu pe baza mostrei de lapte praf primita in spital, nu pe baza preferintelor medicilor in functie de sponsorizari si in nici un caz pe baza insistentei unui angajat. Insa pe baza informatiilor clare, stiintifice, despre proprietatile fiecarui tip de lapte formula. Proprietati filtrate de gandirea unui cadru medical, acelasi care evalueaza starea copilului si, in unul din cazurile de mai sus [nu se poate sau nu se doreste alaptarea], alege produsul pentru nevoile acelui copil in acel moment.
Sincer acum, nu vi se pare cea mai buna varianta?
Articolul 8. Persons employed by manufacturers and distributors.
Aici e destul de simplu, acest articol face refeire la conflictele de interese. De exemplu, o persoana platita de un producator de lapte formula nu poate sa tina cursuri adresate gravidelor sau mamelor.
Articolul 9. Labelling.
Etichetele trebuie sa contina informatiile necesare pentru utilizarea corecta a produsului, si sa nu descurajeze alaptarea.
Producatorii sau distribuitorii de lapte formula trebuie sa se asigure ca fiecare cutie are un mesaj clar si lizibil pe ea, sau pe o eticheta ce nu se poate detasa usor, in limba tarii in care este comercializat, care sa cuprinda urmatoarele:
(a) cuvintele "Important Notice" sau echivalentul lor;
(b) o declaratie privind superioritatea alaptarii;
(c) o afirmatie ca acest produs trebuie folosit la recomandarea unui cadru medical si metodele de utilizare;
(d) instructiuni pentru prepararea corecta si un avertisment privind riscurile prepararii incorecte.
Nici cutia, nici eticheta unei formule de lapte nu pot avea fotografii ale copiilor sau poze sau text care idealizeaza utilizarea unei formule de lapte. [...]
[...]
Eticheta unui produs la care acest Cod face referire trebuie sa specifice si urmatoarele:
(a) ingredientele folosite;
(b) compozitia.analiza produsului;
(c) conditiile de depozitare;
(d) numarul lotului si data pana la care produsul poate fi consumat, luand in calcul conditiile climatice si de depozitare ale tarii in care se comercializeaza produsul.
Dupa cum se poate vedea, acest Cod este cel care impune inclusiv etichetarea corecta, cu toate instructiunile si avertismentele, nicicum, asa cum s-ar putea intelege din articolul citat, sa fie cel din cauza caruia mamele care alapteaza nu stiu sa faca o formula de lapte praf.
Articolul 10. Quality
[...] Produsele la care face referire acest Cod, trebuie sa indeplineasca standardele recomandate de Codex Alimentarius Commission si Codex Code of Hygienic Practice for Foods for Infants and Children.
Artcolul 12. Implementation and monitoring.
Despre acest articol as vrea sa va vorbesc separat, pe larg, intr-un post viitor. El nu are legatura cu articolul de mai sus, cel de pe desprecopii.com, asa ca voi reveni cu mai multe detalii, pentru ca merita dezbatut pe larg.
In concluzie: articolul de mai sus nu numai ca arata lipsa de cunostinta despre informatiile legate de Codul international de marketing al substituentilor de lapte matern, ci si induce grav in eroare cititorii. Pe scurt, Codul este cel care reglementeaza marketingul acestor produse, protejand consumatorul, prin decizii informate, protejand cadrele medicale, prin oferirea accesului la informatii de calitate si protejand si producatorii de substituenti de lapte matern de practicile marketingului incorect.
Avantajele formulelor de lapte praf comparate intre ele, nu cu laptele matern caruia ii sunt inferioare, vin direct in beneficiul copiilor, acestia primind, atunci cand este cazul, laptele cel mai aproape de nevoile lor.
Informatii despre compozitia si modul de preparare al formulelor de lapte, clare si cuprinzand tot ce este necesar unui parinte, vin de asemenea in sprijinul beneficiarilor.
Cadrele medicale sunt cele mai in masura sa ia o decizie asupra unei formule de lapte pentru copil, pe baza unor informatii obiective si pe baza evaluarii acelui copil.
Acest Cod nu este o sperietoare pentru industria de lapte formula, si scopul lui nu este sa oblige mamele sa alapteze, ci sa protejeze alaptarea oferind informatii bazate de fapte reale, nelasand parintii sa cada in capcana marketingului.
Insa atat timp cat acest articol pleaca de la aceasta premisa:
Riscurile la care sunt supusi bebelusii hraniti cu formula si lapte matern simultan
Acest articol spune, printre altele:
Codul Organizatiei Mondiale de Sanatate referitor la hranirea bebelusilor sustine ca informatiile care trebuie oferite viitoarelor mamici despre hranirea cu biberonul trebuie sa fie minime, iar dupa nastere aceste informatii ar trebui date mamelor numai dupa ce acestea se decid sa renunte la alaptarea naturala. Acelasi studiu a relevat faptul ca parintii schimba adesea formula de lapte praf atunci cand bebelusul regurgiteaza dupa ce mananca, considerand ca acest lucru se datoreaza unei intolerante fata de produsul respectiv. De multe ori insa regurgitarea se datoreaza alimentarii excesive.Stiind un pic mai bine cu ce se ocupa Codul, adica avand placerea sa il citesc de la cap la coada, mi-au sarit in ochi multe lucruri in neregula.
In primul rand, as banui ca Codul Organizatiei Mondiale de Sanatate referitor la hranirea bebelusilor se refera la Codul International de Marketing al substituentilor de lapte matern. [Linkul duce catre un fisier .pdf in engleza, pe siteul OMS]
Pentru cei realmente interesati de subiect, puteti vedea si Legea privitoare la marketingul substituentilor de lapte matern, cea pe care o asteptam zilnic sa iasa din Parlament. [Fisier .pdf, in romana, pe siteul Senatului Romaniei]
Pentru cei care nu au timp sa citeasca acest Cod, insa nici nu planuiesc sa scrie despre el, dar ar vrea sa stie despre ce e vorba, iata cateva idei, pe scurt, si comparatia cu articolul de mai sus.
Articolul 1. Aim of the Code.
Telul acestui Cod este sa contribuie la oferirea de hrana sigura si adecvata pentru copii, prin promovarea si protejarea alaptarii si prin folosirea corecta a substituentilor de lapte matern, atunci cand acestia sunt necesari, pe baza informatiilor adecvate si prin marketing si distributie potrivite.
Asadar, telul acestui Cod nu e nici pe departe obligarea mamelor sa alapteze [si am mai vazut asa ineptii prin presa atunci cand a venit prima oara vorba de Cod], sau obligativitatea introducerii laptelui praf pe reteta, din contra.
Atunci cand este necesara sau dorita folosirea unui, de exemplu, lapte formula, scopul Codului este ca aceasta formula sa fie oferita in cunostinta de cauza, iar alegerea ei [veti vedea un pic mai incolo] sa fie facuta pe baza proprietatilor sale si nu pe baza reclamei preferate, de ex., sau a recomandarilor unui medic in functie de sponsorizarea primita de la o anumita firma.
Oricat de ciudat ar putea sa sune, Codul ii protejeaza in egala masura si pe cei care aleg, sau trebuie, sa isi hraneasca micutul cu o formula de lapte.
Articolul 2. Scope of the Code.
Codul se aplica marketingului, si practicilor inrudite acestuia, urmatoarelor produse:
-substituenti de lapte matern, incluzand lapte formula;
-alte produse de lapte, bauturi sau mancaruri, incluzand alimente complementare hranirii cu lapte praf, atunci cand sunt vandute ca fiind potrivite, cu sau fara modificari, pentru a fi folosite ca inlocuitor partial sau total al laptelui matern;
-biberoane si tetine/suzete;
Se aplica, de asemenea, cantitatii si disponibilitatii lor, si informatiilor privitor la folosirea lor.
Deci Codul face referire si la informatiile privind folosirea unei formule de lapte praf.
Bun, trecem mai departe.
Articolul 3. Definitions.
Acest articol defineste termenii folositi [alaptare, mancare complementara, distributor, sistemul de sanatate, etc.] si nu voi insista asupra lui, pentru ca scopul meu astazi e sa va arat cat de prost inteles este Codul in articolul de mai sus si nu numai. Cred ca e destul de clara pentru toata lumea partea cu definitiile.
Articolul 4. Information and education.
4.1 Guvernele trebuie sa isi asume responsabilitatea de a se asigura ca informatia trimisa parintilor si familiilor este una obiectiva si consistenta. [...]
4.2 Materialele pentru informare si educare, scrise, audio sau vizuale, referitoare la hranirea copiilor, menite sa ajunga la actuale sau viitoare mame si la familiile acestora, trebuie sa includa informatii clare despre:
(a) beneficiile si superioritatea alaptarii;
(b) nutritia mamei si pregatirea pentru si mentinerea alaptarii;
(c) efectul negativ al suplimentarii, asupra alaptarii;
(d) dificultatea revenirii asupra deciziei de a intrerupe alaptatul; si
(e) unde cand este cazul, folosirea corecta a unei formule de lapte, fie ea preparata acasa sau industrial. Atunci cand astfel de materiale contin informatii despre folosirea unei formula de lapte, acestea trebuie sa includa si implicatiile sociale si financiare si riscurile pentru sanatate atunci cand hrana nu este preparata corect. [...]
Dinnou, nici o legatura cu informatiile minime atunci cand se foloseste o formula de lapte, din contra. Codul obliga producatorul si nu numai [veti vedea mai incolo] la oferirea tuturor informatiilor, inclusiv cele despre prepararea corecta a laptelui formula si despre riscurile atunci cand acest lucru nu se intampla. Intre noi fie vorba, cate cutii de lapte praf fara specificatii despre gramaje ati intalnit?
Articolul 5. The general public and mothers.
Nu trebuie sa existe nici o forma de reclama direct catre publicul larg.
Producatorii si distribuitorii nu trebuie sa furnizeze, direct sau indirect, femeilor gravide, mamelor sau membrilor familiilor lor, mostre de produse la care se refera acest Cod.
[...]
Cum? Fara reclama deloc? Si atunci parintii de unde sa stie ce sa aleaga? Vedeti imediat.
Articolul 6. Health care systems.
Toate componentele Ministerul Sanatatii, trebuie sa ia masurile potrivite pentru a incuraja si proteja alaptarea si a promova principiile Codului, si sa ofere informatii corecte, inclusiv cele specificate in Articolul 4.2.
[...]
Hranirea cu formula de lapte, produsa industrial sau facuta in casa, trebuie demonstrata numai de catre cadre medicale si numai mamelor sau mambrilor famiilor care au nevoie sa o foloseasca; informatia trebuie sa includa si o explicatie clara a riscurilor folosirii incorecte.
[...]
Asadar, informatii corecte despre folosirea unei formule de lapte trebuie oferite oricui are nevoie [fie pentru ca nu poate alapta, fie pentru ca nu doreste], iar aceasta informatie trebuie sa acopere inclusiv riscurile unei utilizari incorecte. Si iarasi fac referire la articolul de mai sus, scris prost din atat de multe puncte de vedere.
Articolul 7. Health workers.
Cadrele medicale trebuie sa incurajeze si protejeze alaptarea. [...]
Informati oferite de producatori si distribuitori cadrelor medicale, referitor la produsele vizate de Cod, trebuie sa priveasca rezultatele si stintifice si factice iar aceste informatii nu trebuie sa sugereze ca hranirea cu lapte formula este egala sau superioara alaptarii. De asemenea, trebuie sa contina informatia specificata in Art. 4.2
[...]
Producatorii si distribuitorii produselor la care face referire Codul, trebuie sa faca publice orice contributii facute de de ei, sau din partea lor, pentru excursii de studii, cercetare, conferinte profesionale s.a.
Asadar, intorcandu-ne la punctul in care intrebam cum pot sa aleaga, parintii care au nevoie [dintr-un motiv sau altul, adica nu pot sau doresc sa hraneasca copilul cu lapte matern], tipul de lapte formula potrivit pentru copilul lor, iata si raspunsul.
Nu pe baza reclamei mai simpatice, nu pe baza mostrei de lapte praf primita in spital, nu pe baza preferintelor medicilor in functie de sponsorizari si in nici un caz pe baza insistentei unui angajat. Insa pe baza informatiilor clare, stiintifice, despre proprietatile fiecarui tip de lapte formula. Proprietati filtrate de gandirea unui cadru medical, acelasi care evalueaza starea copilului si, in unul din cazurile de mai sus [nu se poate sau nu se doreste alaptarea], alege produsul pentru nevoile acelui copil in acel moment.
Sincer acum, nu vi se pare cea mai buna varianta?
Articolul 8. Persons employed by manufacturers and distributors.
Aici e destul de simplu, acest articol face refeire la conflictele de interese. De exemplu, o persoana platita de un producator de lapte formula nu poate sa tina cursuri adresate gravidelor sau mamelor.
Articolul 9. Labelling.
Etichetele trebuie sa contina informatiile necesare pentru utilizarea corecta a produsului, si sa nu descurajeze alaptarea.
Producatorii sau distribuitorii de lapte formula trebuie sa se asigure ca fiecare cutie are un mesaj clar si lizibil pe ea, sau pe o eticheta ce nu se poate detasa usor, in limba tarii in care este comercializat, care sa cuprinda urmatoarele:
(a) cuvintele "Important Notice" sau echivalentul lor;
(b) o declaratie privind superioritatea alaptarii;
(c) o afirmatie ca acest produs trebuie folosit la recomandarea unui cadru medical si metodele de utilizare;
(d) instructiuni pentru prepararea corecta si un avertisment privind riscurile prepararii incorecte.
Nici cutia, nici eticheta unei formule de lapte nu pot avea fotografii ale copiilor sau poze sau text care idealizeaza utilizarea unei formule de lapte. [...]
[...]
Eticheta unui produs la care acest Cod face referire trebuie sa specifice si urmatoarele:
(a) ingredientele folosite;
(b) compozitia.analiza produsului;
(c) conditiile de depozitare;
(d) numarul lotului si data pana la care produsul poate fi consumat, luand in calcul conditiile climatice si de depozitare ale tarii in care se comercializeaza produsul.
Dupa cum se poate vedea, acest Cod este cel care impune inclusiv etichetarea corecta, cu toate instructiunile si avertismentele, nicicum, asa cum s-ar putea intelege din articolul citat, sa fie cel din cauza caruia mamele care alapteaza nu stiu sa faca o formula de lapte praf.
Articolul 10. Quality
[...] Produsele la care face referire acest Cod, trebuie sa indeplineasca standardele recomandate de Codex Alimentarius Commission si Codex Code of Hygienic Practice for Foods for Infants and Children.
Artcolul 12. Implementation and monitoring.
Despre acest articol as vrea sa va vorbesc separat, pe larg, intr-un post viitor. El nu are legatura cu articolul de mai sus, cel de pe desprecopii.com, asa ca voi reveni cu mai multe detalii, pentru ca merita dezbatut pe larg.
______________________________________________
In concluzie: articolul de mai sus nu numai ca arata lipsa de cunostinta despre informatiile legate de Codul international de marketing al substituentilor de lapte matern, ci si induce grav in eroare cititorii. Pe scurt, Codul este cel care reglementeaza marketingul acestor produse, protejand consumatorul, prin decizii informate, protejand cadrele medicale, prin oferirea accesului la informatii de calitate si protejand si producatorii de substituenti de lapte matern de practicile marketingului incorect.
Avantajele formulelor de lapte praf comparate intre ele, nu cu laptele matern caruia ii sunt inferioare, vin direct in beneficiul copiilor, acestia primind, atunci cand este cazul, laptele cel mai aproape de nevoile lor.
Informatii despre compozitia si modul de preparare al formulelor de lapte, clare si cuprinzand tot ce este necesar unui parinte, vin de asemenea in sprijinul beneficiarilor.
Cadrele medicale sunt cele mai in masura sa ia o decizie asupra unei formule de lapte pentru copil, pe baza unor informatii obiective si pe baza evaluarii acelui copil.
Acest Cod nu este o sperietoare pentru industria de lapte formula, si scopul lui nu este sa oblige mamele sa alapteze, ci sa protejeze alaptarea oferind informatii bazate de fapte reale, nelasand parintii sa cada in capcana marketingului.
Insa atat timp cat acest articol pleaca de la aceasta premisa:
Incercarea medicilor de a promova tot mai mult alaptatul natural datorita influentei pozitive pe care o are asupra sistemului imunitar si asupra creierului este sustinuta si de studii care arata ca alaptatul le protejeaza pe mamici impotriva atacurilor de inima.cred ca faptul ca se face referire la Cod intr-un mod atat de eronat este totusi una din cele mai mici probleme.
miercuri, 31 august 2011
Gasim un nume impreuna?
Pentru cel de-al treilea copil al meu :). d e primul, sling.ro e al doilea, grupul IBFAN va fi al treilea.
Despre IBFAN am mai povestit aici, ca si despre motivele mele pentru a infiinta un grup IBFAN in Romania. Si desi toate formalitatile sunt aproape gata, am ramas cu o 'mica' problema: numele. Asa ca sper ca ma veti ajuta sa alegem unul.
Despre IBFAN am mai povestit aici, ca si despre motivele mele pentru a infiinta un grup IBFAN in Romania. Si desi toate formalitatile sunt aproape gata, am ramas cu o 'mica' problema: numele. Asa ca sper ca ma veti ajuta sa alegem unul.
- Trebuie sa verific daca e obligatoriu sa fie in romana, insa mie asa mi-ar placea oricum, deci as prefera varianta asta.
- As prefera sa fie destul de scurt, maxim 5 cuvinte.
- Obligatoriu sa nu mai existe o alta asociatie cu aceleasi initiale (asta se rezolva imediat cu o verificare pe google).
Tot ce pot sa va spun e ca IBFAN inseamna International Baby Food Action Network (si chiar e constituit ca o retea, ma indoiesc ca noi vom fi, iar in romana retea nu suna bine deloc :) ). Grupul IBFAN din Geneva e GIFA - Geneva Infant Food Association si grupul din UK e Baby Milk Action. Acestea sunt preferatele mele, de fapt cele a caror activitate am urmarit-o indeaproape. Puteti gasi toate numele grupurilor IBFAN pe pagina lor.
Asa ca acum vin si va intreb: ce ar suna bine in romana?
Propuneri:
OPAS - Organizatia pentru Promovarea/Protejarea Alaptarii/Alimentatiei Sugarilor.
AAHN - Alianta pentru alaptare si hranire naturala
IPAAN- Initiativa pt promovarea alaptarii si alimentatiei naturale
OPANC - (asta e tare, seamana cu OPC-ul, bagam sperietii in oameni :))) Organizatia pt protectia alimentatiei naturale a copiilor
IPHC - Initiativa pt proteharea hranei copiilor
PAAN - Protectia alaptarii si alimentatiei naturale
AANA - Asociatia Alimentatiei Naturale si Alaptarii
APAR - Asociatia PRO Alaptare Romania
IANA - Initiativa pt Alimentatie Naturala si Alaptare
OANA - Organizatia pt Alimentatie Naturala si Alaptare
Propuneri:
OPAS - Organizatia pentru Promovarea/Protejarea Alaptarii/Alimentatiei Sugarilor.
AAHN - Alianta pentru alaptare si hranire naturala
IPAAN- Initiativa pt promovarea alaptarii si alimentatiei naturale
OPANC - (asta e tare, seamana cu OPC-ul, bagam sperietii in oameni :))) Organizatia pt protectia alimentatiei naturale a copiilor
IPHC - Initiativa pt proteharea hranei copiilor
PAAN - Protectia alaptarii si alimentatiei naturale
AANA - Asociatia Alimentatiei Naturale si Alaptarii
APAR - Asociatia PRO Alaptare Romania
IANA - Initiativa pt Alimentatie Naturala si Alaptare
OANA - Organizatia pt Alimentatie Naturala si Alaptare
miercuri, 3 august 2011
Legea privind marketingul substituentilor de lapte matern
Cum astazi, in a doua zi a saptamanii internationale a alaptarii, micul meu secret a fost dat in vileag [a se citi am luat mamicile bloggerite si le-am strigat in gura mare: bei, o sa am nevoie de ajutorul vostru :)], pot sa presupun ca pot scrie si aici.
Dar sa o luam de la inceput. Acum doi ani si ceva, postam pentru prima data despre Boicotul Nestle. Pentru ca atunci au inceput lucrurile sa se miste.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), in colaborare cu United Nation Children's Fund (UNICEF), a intocmit, in 1981, Codul international de marketing al substituentilor de lapte matern. (Si pentru binele tuturor :), ii voi spune, de acum incolo, Codul.) A fost numit un minim necesar pentru a proteja sanatatea copiilor.
Toate statele Natiunilor Unite au adoptat, mai devreme sau mai tarziu (vezi cazul Statelor Unite, care au facut-o dupa 13 ani) Codul.
1.Ce specifica, de fapt, Codul.
Intr-o varianta foarte pe scurt, daca aveti placerea sa cititi varianta completa, o gasiti, in engleza, aici. [Contrar zvonurilor vehiculate in presa, legea nu interzice laptele praf si nu obliga mamele sa alapteze. Dâh!]
- cere guvernelor sa isi asume responsabilitatea de a oferi, viitoarelor si actualelor mame, toate informatiile necesare privind nutritia copilului , ;
- limiteaza donatiile de produse la cele cerute, ele necesitand aprobare de la autoritatile statului;
- interzice oferirea de produse gratuite parintilor: mostre de lapte praf, suzete, biberoane;
- interzice 'premierea' celor care vand mai mult decat norma;
- desi permite informarea cadrelor medicale de catre producatori, interzice cadrelor medicale promovarea substituentilor prin afise sau mostre gratuite ;
- obliga la o etichetare corecta, plus la afisarea, pe fiecare produs, a faptului ca laptele matern e superior. Interzice folosirea fotografiilor cu copii pe etichetele produselor;
- obliga producatorii sa isi ridice standardele de calitate la nivelul Codex Alimentarius, si pe cele de igiena la Codex Code of Hygenic Practise for Foods for Infant and Children
Dupa cum am zis, foarte pe scurt.
2. Ce se intampla, acum, la noi.
Desi, teoretic, toate statele membre ale Natiunilor Unite au aderat la cod, OMS face, de fapt, o serie de recomandari, pe care statele membre se angajeaza sa le respecte si sa le integreze intr-un cadru legislativ. Ei bine, acum, 30 de ani mai tarziu, Romania se pregateste sa ofere acest cadru legislativ.
In acest moment, legea, initiata de UNICEF, este in Parlament. Cat va sta si cum va iesi de acolo, inca nu se stie :). Insa este mai mult decat sigur ca acolo avem nu unul, ci doua ajutoare de nadejde: Roberta Anastase, presedinta Senatului, si Claudia Boghicevici, deputat. (intre noi fie vorba, nu am ascultat nicicand cu mai multa placere un politician. D-na Boghicevici m-a cucerit, evident cu discutiile despre acest proiect de lege. Chapeau, doamna!)
Tot aici ar trebui spus ca acest proiect de lege (ca nu e lege pana nu e votata) este mai slab decat Codul. Nu are toate prevederile Codului, nici macar pe toate cele ale Directivei Europene (exact acelasi lucru, o recomandare catre toate statele UE de adoptare a principiilor Codului, intr-o forma ceva mai simplificata). Insa e un mare, foarte mare, pas inainte.
3. De ce ma bag eu in seama.
Candva in 2009, cand am aflat de Cod, am tot cautat sa vad ce se poate face atunci cand el este incalcat intr-o tara care nu are o legislatie in acest sens. Atunci am aflat ca, odata cu redactarea Codului, OMS si UNICEF au infiintat International Baby Food Action Network (IBFAN). Exact cum ii spune numele, IBFAN-ul este o retea, de organizatii non-guvernamentale, ce se ocupa cu monitorizare codului.
Si ajungem, in sfarsit, la micul meu secret :).
Inca din 2009 am colaborat cu IBFAN-ul. In cel mai simplu mod cu putina, raportand incalcari ale Codului. Si cand am inteles munca titanica pe care acesti oameni o fac, voluntar!, cand am inteles exact care e cel mai bun mod in care ii pot ajuta, cand visul unui Cod legiferat si la noi a ajuns atat de aproape, am deci ca e timpul sa avem si un IBFAN Romania. Cum ies judecatorii din vacanta, va fi gata :)
4. Planul
Da, acum urmeaza marele meu plan si momentul in care eu va cer voua ajutorul.
In primul rand, chiar si inainte de votarea legii, voi incerca sa fac, la intervale regulate de timp, cate o postare despre lege. Un soi de discutii pe marginea legii, pentru ca toata lumea sa inteleaga exact despre ce e vorba.
Bineinteles, daca aveti orice nelamurire, sa o discutam impreuna.
Apoi voi avea nevoie de ajutorul vostru efectiv. De fiecare data cand vedeti o incalcare a Codului, sa o semnalati IBFANului. O veti putea face la cel din Romania sau la oricare altul, important e sa o faceti. Evident, dupa votarea legii vor fi si mai multe locuri in care veti putea semnala incalcari, cel mai sigur ar fi sa o faceti peste tot :), cel putin la inceput.
5. Deci
Ar fi pacat ca un pas atat de mare si greoi sa ramana in zadar. Avem mare nevoie ca aceasta (sper) viitoare lege sa fie si implementata cum trebuie si pentru asta e nevoie de ajutorul vostru, al tuturor. Sper din suflet sa fiti alaturi de mine.
P.S. E posibil sa nu reusesc sa comentez pana saptamana viitoare cand ajung la un net decent.
miercuri, 27 octombrie 2010
Calcule si experimente
Tac pentru ca fac diverse experimente. Sau teste. Sau chestii.
_______________________
_______________________
_______________________
Combin de 2 zile multe patratele roz si ma tot intreb cat roz e prea mult. Alta data as fi zis ca orice pic de roz e prea mult, acum sunt intr-o faza in care nici o culoare nu e imposibila si toate beneficiaza de sanse egale. De cateva zile e rozul. Pal, uni, cu alb, bufnite, elefanti, fluturi, buline, carouri, flori. Fun la inceput, acum a devenit obositor. No fun. Cred ca 100 de patratele merg un pic in dulap si mai ies peste vreo saptamana.
_______________________
Scoatem ultimele Nestle din viata nostra. Lot of fun.
L'oreal e si el bucatica de Nestle, deci am ramas fara vopsea, abia ce reincepusem sa ma vopsesc si gasisem culoarea. Nu foarte fun dar bucuria unei Nestle free house e mare. Ramane. [V-am pus oare filumetul cu nenea CEO de la Nestle care povesteste de niste extremisti care considera apa un drept al oricarui om? Si cum, evident, nu e normal, apa e un produs de consum si ar trebui sa se vanda si atat? Bleah! ]
_______________________
Ma joc cu tipare pentru o paturica geometrica. Extra fun.
_______________________
Voi? Ce mesteriti? Si daca din inatmplare mesteriti ceva la blogger poate-mi explicati si mie de ce cu editorul nou nu pot sa modific marimea fontului. Practic, ca teoretic se poate.
_______________________
Incerc sa vad cum pot explica mai bine diferenta dintre interlock si jerseu pentru postul cu wrapurile elastice. Calculez pe niste mostre micute diferentele de elasticitate si ma pregatesc sa aduc toti balotii aici. (Am zis oare ca, cel putin pentru iarna asta, mut tot atelierul aici? Mint, nu tot, cam 80%. Fun, fun, fun... Mai putin mutatul propriu-zis: no fun)
_______________________
Testez pe propria-mi piele cat ia sa inmoi (cu innodat si stat pe si jucat si facut minge de handbal) un Sud-Vest. Suntem la ziua 2 si lucrurile merg bine, deja vad rezultate insa nu spectaculoase. As vrea sa pot spune clar: bebe e inca in burta si-ti place la nebunie? Ok, iti va lua maxim X zile sa-l ai gata gata. Acum sa vad cat sunt alea x zile. Super fun pentru ca e si d implicat, ocazie cu care mi s-a confirmat in termeni de viata reala cam cat de rezistente sunt inelele, cusaturile si materialele. Mele.
_______________________
Calculez mai exact preturile la paturici.
8,5 si 4,5 $/yard
- plus transport
- plus tva
- plus tva la transport
- plus taxe vamale
- plus taxe comosionar vamal
- transformat in lei /metru (yardul are doar 95 cm)
- plus numarul de ore lucrate platite cu
mediul pe economieo suma decenta (muuuult mai mica decat cea pe care o castiga contabilul (nou) pe care, cel mai probabil, il voi angaja) - plus impozitul pe bucata de mai sus
- plus umplutura
_______________________
Combin de 2 zile multe patratele roz si ma tot intreb cat roz e prea mult. Alta data as fi zis ca orice pic de roz e prea mult, acum sunt intr-o faza in care nici o culoare nu e imposibila si toate beneficiaza de sanse egale. De cateva zile e rozul. Pal, uni, cu alb, bufnite, elefanti, fluturi, buline, carouri, flori. Fun la inceput, acum a devenit obositor. No fun. Cred ca 100 de patratele merg un pic in dulap si mai ies peste vreo saptamana.
_______________________
Scoatem ultimele Nestle din viata nostra. Lot of fun.
L'oreal e si el bucatica de Nestle, deci am ramas fara vopsea, abia ce reincepusem sa ma vopsesc si gasisem culoarea. Nu foarte fun dar bucuria unei Nestle free house e mare. Ramane. [V-am pus oare filumetul cu nenea CEO de la Nestle care povesteste de niste extremisti care considera apa un drept al oricarui om? Si cum, evident, nu e normal, apa e un produs de consum si ar trebui sa se vanda si atat? Bleah! ]
_______________________
Ma joc cu tipare pentru o paturica geometrica. Extra fun.
_______________________
Voi? Ce mesteriti? Si daca din inatmplare mesteriti ceva la blogger poate-mi explicati si mie de ce cu editorul nou nu pot sa modific marimea fontului. Practic, ca teoretic se poate.
marți, 15 iunie 2010
Ajutati-ma cu amintiri din maternitate
Dragele mele,
Am nevoie de ajutorul vostru. In alt fel decat pana acum. Am primit invitatia de a scrie un guest post pe un blog tare drag mie (o sa va povestesc cand ajung acolo). Acest post se refera la campaniile Nestle (si nu numai) din maternitati. Am multe amintiri proprii si foarte multe povesti de la prietene dragi, de pe forumuri si din auzite. Insa as vrea sa aud si mai multe.
In ce maternitate ati nascut si cum se oferea laptele praf? De care si cu ce ustensile (lingurita, siringa, biberon). Nu ma refer in special la prematuri, e vorba de toti copiii nascuti in maternitatile cu pricina. Românesti. Daca mai stiti si ce lapte praf era, ar fi minunat.
(La Bucur, acum 4 ani, se purta lingurita si nan)
Ma mai intereseaza daca ati plecat din spital cu reteta de lapte praf si pe ce motiv. Si ce lapte praf. (eu da, cu nan, sa fie acolo, in caz de nevoie)
Daca ati primit fluturasi, pliante, carticele cu reclame la lapte praf. (eu da, mai multe, cu de toate)
Daca va amintit de halate cu broderie. Eu da, insa nu-mi amintesc ce companie de lapte praf era.
In caz ca va intrebati de unde si pana unde, toate cele de mai sus incalca Codul International de marketing privind substituentii de lapte matern. Si promit ca voi reveni cu mai multe detalii.
Va multumesc foarte mult pentru ajutor. Orice alta informatie despre care credeti ca ar fi utila, e binevenita.
Am nevoie de ajutorul vostru. In alt fel decat pana acum. Am primit invitatia de a scrie un guest post pe un blog tare drag mie (o sa va povestesc cand ajung acolo). Acest post se refera la campaniile Nestle (si nu numai) din maternitati. Am multe amintiri proprii si foarte multe povesti de la prietene dragi, de pe forumuri si din auzite. Insa as vrea sa aud si mai multe.
In ce maternitate ati nascut si cum se oferea laptele praf? De care si cu ce ustensile (lingurita, siringa, biberon). Nu ma refer in special la prematuri, e vorba de toti copiii nascuti in maternitatile cu pricina. Românesti. Daca mai stiti si ce lapte praf era, ar fi minunat.
(La Bucur, acum 4 ani, se purta lingurita si nan)
Ma mai intereseaza daca ati plecat din spital cu reteta de lapte praf si pe ce motiv. Si ce lapte praf. (eu da, cu nan, sa fie acolo, in caz de nevoie)
Daca ati primit fluturasi, pliante, carticele cu reclame la lapte praf. (eu da, mai multe, cu de toate)
Daca va amintit de halate cu broderie. Eu da, insa nu-mi amintesc ce companie de lapte praf era.
In caz ca va intrebati de unde si pana unde, toate cele de mai sus incalca Codul International de marketing privind substituentii de lapte matern. Si promit ca voi reveni cu mai multe detalii.
Va multumesc foarte mult pentru ajutor. Orice alta informatie despre care credeti ca ar fi utila, e binevenita.
luni, 9 noiembrie 2009
Colecţie nouă, preţuri noi, frământări de mamă care lucrează acasă.
Citind postul Oliviei despre DM am decis să scriu un pic despre mărirea preţurilor pentru colecţia noua şi despre cum am ajuns la asta. Postul a ieşit mai mult decât un pic, e de fapt foarte lung, aşa că dacă vreţi să îl citiţi cap-coadă, luaţi-vă un pic de timp pentru asta.
Când am început 'biznisul', am făcut-o pentru că era (şi este) ceva în care credeam (şi încă o fac). Şi anume că orice mamă ar trebui să ştie cât de bine este să îţi ţii puiul aproape şi că există şi metode prin care poţi face asta, care să fie mai mult decât convenabile atât pentru mama cât şi pentru copil. Şi, evident, partea financiară nu ar trebui să fie un impediment.
1. Preţuri şi costuri
Aşa că, înainte de toate, când am calculat primul preţ pentru slingurile mele, m-am gândit la cât aş fi dispusă eu să plătesc pentru ceva destul de nou şi destul de simplu. Am calculat costurile primare şi am decis preţul care a rămas neschimbat până acum.
Suntem obişnuiţi să găsim pe toate drumurile lucruri ieftine şi foarte ieftine. Chinezisme, pe numele lor de scenă. Şi cumva plecăm de la premisa că se poate şi mai ieftin. Nu calitatea e cea care mă îngrijorează; asta, de cele mai multe ori, se vede cu ochiul liber. Ci faptul că pe acel produs, pe care în loc să îl cumperi dintr-un magazin la 100 lei, îl poţi înlocui cu un produs din Europa, să zicem, la 5 lei. Sau mai puţin. Şi încă o data, nu de calitate vorbesc. Care nu e neapărat de 10 ori mai proastă. Ci de munca pe care oamenii care fac efectiv respectivul produs o depun, şi de banii pe care îi primesc pentru asta.
2. Fair trade
La noi, conceptul de Fair-trade e puţin cunoscut. E vorba de a plăti corect munca unui om. Daca în Canada, venitul mediu, pe an, (calculat aproximativ de mine :)) e in jur de 55.000$, în România e cca 5400$, în China cca 2500$, iar într-o ţară a lumii a treia e de circa 72$. Pe an, da? (cifrele sunt orientative şi aproximative)
Ce înseamnă Fair-trade de fapt? Foarte pe scurt, este vorba (şi) de un preţ minim platit pe o anumită muncă, în orice zona a lumii ar fi ea făcută. Cum ar veni, e ok să produci păpusă Maricica cu 100 de lei în Canada sau cu 10 lei în România. Dar nu e ok să o faci în Ghana pe 0,001 lei.
Ca producător, ai această alegere: să produci cinstit sau nu. Dar ai aceasta alegere şi ca [] cumpărător. Poţi alege să nu încurajezi munca la negru, sau plătita necorespunzător. Şi dacă, în anumite cazuri, e evident când se întâmplă asta (şi calitatea e de multe ori un indiciu), în altele nu e.
3. Boicotul Nestle
Unul din motivele boicotului Nestle (pentru care mi-am luat tone de roşii că agresez consumatorii de lapte praf în loc să încurajez alaptarea) este faptul că nu îi interesează de unde provine marfa lor.( Mai multe posturi scrise excelent şi documentate până în pânzele albe, plus răspunsuri de la Nestle, găsiţi aici. Annie a fost foarte drăguţă şi mi-a permis să le traduc şi în română. Ştiţi voi, când oi avea timp...)
Mai exact, Nestle este unul din cei mai mari cumpărători de cacao, la nivel mondial. Şi tot Nestle, laolaltă cu ceilalţi importatori de cacao, a fost atenţionat că în multe din fermele de cacao, în special în cele din ţările subdezvoltate (majoritatea, adică), copiii sunt obligaţi să lucreze. Ok, vă las un pic să vă imaginaţi asta. Nu, nu copiii ăia simpatici care sar să o ajute pe mami când lucrează prin grădină. Nu, ăia care sunt treziţi şi trimişi la muncă. Şi care muncesc cot la cot cu cei mari. Sclavagism, cum ar veni. Copii.
Ca uriaş cumpărător de cacao, poţi schimba ceva. Poţi cere certificări prin care să te asiguri că nu a fost chinuit nici un copil pentru cerealele tale pline de zahăr , sare şi, evident, cacao. Sau, poţi să nu. Ceea ce se şi întâmplă.
Back to me
Unde încap eu în toată povestea asta? Păi în primul rând am făcut greşeala de la punctul unu. M-am lăsat păcălită de diferenţele de preţuri pe care le-am văzut, crezând că un preţ mai mare implică automat un profit mai mare. Nu e aşa. Şi încercând să am preţuri cât mai decente, mi-am evaluat timpul şi munca mai prost decât aş fi făcut-o pentru oricine altcineva.
Apoi am făcut-o pe cea de la doi.
Am uitat un om care merită şi el plătit pentru munca lui. Nu în termen de profit al afacerii, nu omul care conduce afacerea, care se gândeşte la dezvoltarea ei, ci omul ăla care aleargă de n ori pe lună la fabrică, care caută materiale, care taie, coase, calcă, împachetează, scrie plicuri, răspunde la mailuri. Am uitat să plătesc timpul ăla pe care îl fur copilului meu şi pe cel pe care i-l înjumătăţesc, participând doar cu jumătate de măsură la jocurile lui.
Evident, a urmat cea de la punctul 3. Asta măcar a fost din necesitate. Adică nu am putut porni la drum cu totul pe gustul meu, a fost nevoie de ţesături cumpărate 'de-a gata'. Dar am rezolvat-o şi pe asta.
Şi am spus stop. De acum mă gândesc şi la mine. La timpul meu, la cel al copilul meu.
Şi este un sfat pentru toate mamele care decid să lucreze acasă. Nu vă subestimaţi munca. Nu e cazul nici să vă supraapreciaţi, încercaţi însă să fiţi corecte. Mai întâi cu voi. Daca faceţi ceva pentru voi şi pentru prieteni e una, dar atunci când lucraţi pe bani pe timpul copilului, preţuiţi-l la adevarata valoare.
Când am început 'biznisul', am făcut-o pentru că era (şi este) ceva în care credeam (şi încă o fac). Şi anume că orice mamă ar trebui să ştie cât de bine este să îţi ţii puiul aproape şi că există şi metode prin care poţi face asta, care să fie mai mult decât convenabile atât pentru mama cât şi pentru copil. Şi, evident, partea financiară nu ar trebui să fie un impediment.
1. Preţuri şi costuri
Aşa că, înainte de toate, când am calculat primul preţ pentru slingurile mele, m-am gândit la cât aş fi dispusă eu să plătesc pentru ceva destul de nou şi destul de simplu. Am calculat costurile primare şi am decis preţul care a rămas neschimbat până acum.
Suntem obişnuiţi să găsim pe toate drumurile lucruri ieftine şi foarte ieftine. Chinezisme, pe numele lor de scenă. Şi cumva plecăm de la premisa că se poate şi mai ieftin. Nu calitatea e cea care mă îngrijorează; asta, de cele mai multe ori, se vede cu ochiul liber. Ci faptul că pe acel produs, pe care în loc să îl cumperi dintr-un magazin la 100 lei, îl poţi înlocui cu un produs din Europa, să zicem, la 5 lei. Sau mai puţin. Şi încă o data, nu de calitate vorbesc. Care nu e neapărat de 10 ori mai proastă. Ci de munca pe care oamenii care fac efectiv respectivul produs o depun, şi de banii pe care îi primesc pentru asta.
2. Fair trade
La noi, conceptul de Fair-trade e puţin cunoscut. E vorba de a plăti corect munca unui om. Daca în Canada, venitul mediu, pe an, (calculat aproximativ de mine :)) e in jur de 55.000$, în România e cca 5400$, în China cca 2500$, iar într-o ţară a lumii a treia e de circa 72$. Pe an, da? (cifrele sunt orientative şi aproximative)
Ce înseamnă Fair-trade de fapt? Foarte pe scurt, este vorba (şi) de un preţ minim platit pe o anumită muncă, în orice zona a lumii ar fi ea făcută. Cum ar veni, e ok să produci păpusă Maricica cu 100 de lei în Canada sau cu 10 lei în România. Dar nu e ok să o faci în Ghana pe 0,001 lei.
Ca producător, ai această alegere: să produci cinstit sau nu. Dar ai aceasta alegere şi ca [] cumpărător. Poţi alege să nu încurajezi munca la negru, sau plătita necorespunzător. Şi dacă, în anumite cazuri, e evident când se întâmplă asta (şi calitatea e de multe ori un indiciu), în altele nu e.
3. Boicotul Nestle
Unul din motivele boicotului Nestle (pentru care mi-am luat tone de roşii că agresez consumatorii de lapte praf în loc să încurajez alaptarea) este faptul că nu îi interesează de unde provine marfa lor.( Mai multe posturi scrise excelent şi documentate până în pânzele albe, plus răspunsuri de la Nestle, găsiţi aici. Annie a fost foarte drăguţă şi mi-a permis să le traduc şi în română. Ştiţi voi, când oi avea timp...)
Mai exact, Nestle este unul din cei mai mari cumpărători de cacao, la nivel mondial. Şi tot Nestle, laolaltă cu ceilalţi importatori de cacao, a fost atenţionat că în multe din fermele de cacao, în special în cele din ţările subdezvoltate (majoritatea, adică), copiii sunt obligaţi să lucreze. Ok, vă las un pic să vă imaginaţi asta. Nu, nu copiii ăia simpatici care sar să o ajute pe mami când lucrează prin grădină. Nu, ăia care sunt treziţi şi trimişi la muncă. Şi care muncesc cot la cot cu cei mari. Sclavagism, cum ar veni. Copii.
Ca uriaş cumpărător de cacao, poţi schimba ceva. Poţi cere certificări prin care să te asiguri că nu a fost chinuit nici un copil pentru cerealele tale pline de zahăr , sare şi, evident, cacao. Sau, poţi să nu. Ceea ce se şi întâmplă.
Back to me
Unde încap eu în toată povestea asta? Păi în primul rând am făcut greşeala de la punctul unu. M-am lăsat păcălită de diferenţele de preţuri pe care le-am văzut, crezând că un preţ mai mare implică automat un profit mai mare. Nu e aşa. Şi încercând să am preţuri cât mai decente, mi-am evaluat timpul şi munca mai prost decât aş fi făcut-o pentru oricine altcineva.
Apoi am făcut-o pe cea de la doi.
Am uitat un om care merită şi el plătit pentru munca lui. Nu în termen de profit al afacerii, nu omul care conduce afacerea, care se gândeşte la dezvoltarea ei, ci omul ăla care aleargă de n ori pe lună la fabrică, care caută materiale, care taie, coase, calcă, împachetează, scrie plicuri, răspunde la mailuri. Am uitat să plătesc timpul ăla pe care îl fur copilului meu şi pe cel pe care i-l înjumătăţesc, participând doar cu jumătate de măsură la jocurile lui.
Evident, a urmat cea de la punctul 3. Asta măcar a fost din necesitate. Adică nu am putut porni la drum cu totul pe gustul meu, a fost nevoie de ţesături cumpărate 'de-a gata'. Dar am rezolvat-o şi pe asta.
Şi am spus stop. De acum mă gândesc şi la mine. La timpul meu, la cel al copilul meu.
Şi este un sfat pentru toate mamele care decid să lucreze acasă. Nu vă subestimaţi munca. Nu e cazul nici să vă supraapreciaţi, încercaţi însă să fiţi corecte. Mai întâi cu voi. Daca faceţi ceva pentru voi şi pentru prieteni e una, dar atunci când lucraţi pe bani pe timpul copilului, preţuiţi-l la adevarata valoare.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)