luni, 29 noiembrie 2010

Alte bunatati

V-am zis ca a venit mama? :D Ei bine, asta inseamna mai mult timp. Nu stiu cum, chiar si facand acelasi lucruri ca inainte, am mai mult timp. De fapt stiu, e linistea aia ca d e bine, ca nu se simte neglijat daca eu nu sunt prezenta (real) in momentul ala. Plus lipsa chiuvetei vesnic plina de vase :))) Asta da schimbare! Plus un copil si un mâţ fericiti amandoi.

Deci sa vedem ce-am mai mesterit. In poze nedemne de meseriasul asta de aparat pentru ca in secunda in care am iesit afara a inceput sa pice. De doua ori.

Pentru Gh am facut o pernuta pentru The TDF Quilt. Despre care va spun iar ca chiar e to die for. Iar spalata....sa zicem doar ca daca s-ar putea as mai muri o data.

Pillow for the TDF quillt



Am mai terminat o paturica cu tot cu pernuta (prima, de fapt) de vreo 2 saptamani dar nu stiu cum am facut ca n-am reusit sa pun poze. Ba stiu, n-a vrut d sa ma ajute dupa care am uitat complet. Pana azi! Mu-ha-ha

Baby quilt
Are 70 x 90 cm, e matlasata cu linii paralele si cu cateva ondulate, de unde cretosenia maxima dupa spalat. Baza e Kona white - R. Kaufman si blocurile sunt facute din bucatele din materialele mele preferate. Multe, de toate felurile, nici nu-mi trece prin cap sa ma apuc sa le insir :D. (Vanduta)


Mai am o paturica dementiala aparuta in urma unui experiment, insa pe asta chiar nu v-o pot arata pana nu iese soarele pentru ca in casa pur si simplu nu ies culorile. Si fara culori nu se poate. Pot doar sa va spun ca d a fost innebunit dupa ea si a dat o boaba (magic beanz) huţa pe ea.



Eh, ultima paturica merita un post special si sigur va avea cand reusesc s-o pozez intreaga. Pana atunci va spun ca e pentru altfel de printese si va las cu doua poze sa va fac pofta :))

My princess quilt 01

My princess quilt unwashed

sâmbătă, 27 noiembrie 2010

Dupa 4 ani si o zi


Primul nascut al familiei :) s-a intors acasa. Cum spune si titlul, dupa fix 4 ani si o zi.

Acum, in sfarsit, mi s-a ridicat o piatra de pe inima. Mi-as fi dorit sa povestesc mai mult, cum am luat deciziile, cat de mult am gresit si cat am suferit. Dar mi-am propus sa ma gandesc numai la partile bune si sa ma bucur de ele. Acum am trei baieti care au nevoie de multa atentie si si mai multa dragoste.

vineri, 26 noiembrie 2010

TDF

Stiiiu, e jenant, dar pe cuvant ca e ToDieFor :))))

  • 4 nopti culcata dupa 3
  • trimis ramburs cand era deja platit
  • incurcat 2 colete
  • trimis fara bon aka inca un drum pentru bon
  • 5 ore de matlasat
  • 2 ore de cusut de mana
  • prea mult Monsters Inc.

pentru o paturica cu o fata bezmetica



si un dos super de treaba



Editez mai incolo cu dimensiuni si pret, momentan o bag la spalat pentru ca dupa toate orele de matlasat si cusut de mana o cere. Am zis ca e tdf? :D

Hai ca edit:)
ma astept la un 95 x 125 cm dupa spalat
e mare. daca mi-o pun pe mine pe lung e ca o rochita, imi ajunge de peste sani pana la pamant dar va scutesc de o poza cu o balenuta :)
fata: Kona solids- Kaufman
dos: (I love) Ikea
arata TDF, lucrata TDF :)
255 lei, pret de criza :))), refuz sa ma gandesc la cat inseamna asta pe ora pentru mine.

joi, 25 noiembrie 2010

Aproape gata


mutatul
noul birou/atelier/ camera teoretica a lui d
o paturica nou

marți, 23 noiembrie 2010

O frumusete de mei-tai

De foarte mult timp ma gandeam la combinatia asta dar m-am blocat wrap-tai-uri. Nu stiu de ce, m-am indragostit tare mult de ele. Adica stiu, mi se pare ca bebe sta mult mai lipit si mai aproape de 'ca in sling' in wrap-tai. Dar cum nu toti gandesc la fel, mai ales taticii :)), am aranjat de un mei-tai pentru un tatic de bebe super simpatic. Nu ma intrebati de tata, ca nu stiu, il stiu doar pe bebe :D






Afara ploua si e innorat, deci am renuntat la poze care sa 'il scoata', ba chiar au iesit niste contraste horror. Cert e ca de-adevaratelea e extrem de frumos. Alex, care nu se omoara cu complimentele (ca sa va faceti o idee, dupa ce a incercat after-shave-ul Alexandrei, a primit milioane de pupici, si chiar i-a placut, cand l-am intrebat ce parere are de el a zis: a, e ok :))) ), l-a vazut si a zis niiice. In traducere libera asta inseamna e beton :))


Unul va pleca astazi spre Mangalia, adica fix asta calcat, impachetat, desfacut, necalcat :), pozat :))), unul e aproape gata si de luni vor mai fi gata inca 2, disponibile pe site. Si promit poze care sa le fac cinste si MTului si aparatului.


V-am zis ca m-am apucat de o paturica? ;)

luni, 22 noiembrie 2010

Greu cu zenul in ziua de azi

Foarte greu. Am avut un week-end prelungit in familie, absolut superb. M-am bucurat de baietii mei si de mine cum n-am mai facut-o de mult. Mi-am incarcat bateriile cat sa ma tina o luna. Credeam eu...

Azi se fac doua saptamani de cand sunt cu inelele in vama. Iar motivele sunt infiorator de multe si incredibil de ireale culminand cu cererea care a ajuns, vezi doamne, pe biroul unei doamne de la droav care, vezi acelasi doamne, nu a fost la serviciu saptamana trecuta si care, ca sa vezi intamplare, nu va fi la serviciu nici saptamana asta. Nu e mai simplu sa spui ne cerem scuze, suntem niste idioti, v-am uitat cerea pe birou si faptul ca am vorbit vineri la telefon nu schimba cu nimic, abia azi am gasit-o?. Se pare ca nici azi nu va fi gata tot.

Apoi, targul Mami. Nu am vrut sa merg, odata pentru ca imi doream un week-end fara nici un plan alaturi de baietii mei, in care doar lasam lucrurile sa se intample, si a doua pentru ca am simtit ca lucrurile nu sunt chiar asa cum par si ca mi se servesc doar jumatati de adevar. De ambele parti. E posibil sa ma insel, insa am considerat ca in momentul asta, pentru mine, e mai important un strop de egoism. Si a fost bun. Cele mai bune ganduri pentru mamele care au fost si au alaptat acolo pentru o cauza nobila.

Chiar daca e posibil ca punctul de plecare sa fi fost usor fortat, comentariile organizatorilor si reactiile lor mi se par penibile. Si imi amintesc de domnisoara draguta cu care am vorbit la telefon cand am fost invitata sa particip la targ. Dupa insistentele cu haideti sa va rezervam un stand pana luni (vineri fiind) sa aveti timp sa vedeti daca puteti veni (si la cum au stat inelele de 2 saptamani nu aveam nici o sansa), luni incerca sa ma simt prost ca zic nu pentru ca, stiti, v-am rezervat deja standul, alti participanti au intrebat si noi am zis ca e rezervat... Wtf? Par chiar atat de proasta? Incat sa dau zeci de milioane ca sa vin la un targ fara sa am nimic de vandut doar pt ca o domn'soara e extrem de insistenta? Si sa ma simt prost pentru ca de vineri seara pana luni dimineata am tinut standul ocupat in fata celorlalti clienti care au dat buzna in week-end? Bleah!


Inapoi la zen... copilul meu iubit... paturica grena... floricele pe campii... vine decembrie, luna mea preferata... vine ziua lui d... vine ziua mea... vine craciunul... vine mama :D... vine Alex de la job in cateva ore... inspira, expira...zen

duminică, 21 noiembrie 2010

Asta da premiera: ceva pentru mine

Prima oara in ultimii 4 ani cand am facut ceva pentru mine. Pentru mine si atat.



Prima oara in ultimii 6 ani cand am lucrat ceva pentru mine. E bine. E un semn ca, dupa mult timp, lucrurile incep sa se aranjeze altfel si nu in ultimul rand, ca depresia post telenovela incepe sa dispara.




Pentru ca ieri m-am tuns un pic mai scurt decat ma gandisem, si se impunea o esarfa. Sau doua. Sau mai multe pe drum.

Pentru ca n-am mai purtat fusta de mai mult de doi ani. Si pentru ca nu arata ok pe umeras fiind elastica si gandita sa arate bine pe mine, nu pe umeras :) (4 clini si cordon extra lat, din materiale diferite, ambele elastice).

vineri, 19 noiembrie 2010

Al treilea sfert

Rai, va spun :)






Daca rezolv si cu inelele, m-am scos.

joi, 18 noiembrie 2010

Blogurile mele bio aka my WAHMs

Acum mai bine de un an povesteam despre blogurile mele bio preferate. SI aveam 3 preferate:
  • Mamica Bio, care intre timp si-a deschis Organik si are cel mai bun deodorant solid pe care l-am incercat vreodata,
  • draga mea Olivia, de la Olivo, cu care intre timp am si aranjat de-o colaborare pentru Biobunatati si care este furnizorulnumarul unu al familiei pentru Unt de shea, cu cele mai bestiale uleiuri esentiale ever (preferatul meu e cel cu portocale) [ah, si samponul de la Olivia mi-a dat viata peste cap cand am descoperit ca de fapt parul meu nu e gras, cum am crezut 15 ani, e doar un par normal super agasat de chimicalele de sinteza] si
  • Cristina, de la Sideris, care e cea mai amabila si mai draguta si mai binevoitoare [si nu gasesc cuvinte suficiente] 'propritara' pe care am intalnit-o vreodata. Si vorbesc foarte serios. De la Cristina am un sapun de alep pe care-l folosesc exclusiv(inclusiv pentru par) de multe luni de zile si e inca baban.
Ca si cum asta n-ar fi de ajuns, avand in vedere ca eu folosesc foarte putine cosmetice, am vrut mai mult. Mu-ha-ha! Si cum toate cele 3 de mai sus nu se (mai) incadreaza in categoria mame care lucreaza acasa, si-au diversifiat mult afacerile si sunt toate foarte cunoscute, am zis sa incerc si altceva. Si ce de surprize...


Saptamana trecuta (sau acum doua?) am fost la un targ de handmade, la Universitate. Bineinteles ca nu am vrut sa ma abtin, asa ca am trecut pe la Ariana [fiti atenti] pe care am cunoscut-o pe cel drag forum ever, AP, cand cu un sling, ca apoi sa descopar ca e sora sotului lui Ralu', o fata tare draga mie si ca sa descoperim si mai tarziu ca sotul ei si cu mine am fost colegi in I-IV. Tare, nu? Asa, revenind, Ariana are un magazin pe breslo, Marillys, si de la ea am luat un balsam de buze.

Nu va pot spune ce tragedie e la noi in casa a nu e de mancare. Bineinteles ca l-am gustat toti pentru ca miroase... ei bine, nu are nici o legatura cu cosmeticele naturale si nici cu cele pline de cimicale*.

Miroase a ciocoloata si vanilie pana la lesin. E demential si e pe lista pentru toate prietenele mele de suflet, pentru Craciun. Ah, d gusta din el cum il prinde :))) Si au fost cei mai bine cheltuiti 20 de lei din ultimul timp.




Tot la targ am intalnit-o pe Alexandra, pentru care ma dusesem de fapt. Si pe Alexandra o cunosc de mult timp, de cand Lia avea 3 saptamani, cand si-au luat sling. Acum a venit momentul sa imi iau si eu ceva bun. Si mi-am luat. Am mai zis mu-ha-ha? :))) Si nu doar ca ne-am luat o burtica fericita, dar Alexandra a fost foarte draguta si ne-a servit cu un after shave solid (un tester micut). Burtica? Da, foarte tare. Atat de tare incat unchiul propriu, mare consumator de naturale, mi-a confiscat-o fara sa clipeasca :D. Dar sa lasam un pic burtica si sa vorbim despre after shave. Pai...cum sa zic eu...after-shave-ul....ei bine..ne-a schimbat viata :))) Nu va pot explica cum arata si, mai ales, cum se simte pielea lui Alex dupa barbierit. Si cam cati pupici si-a luat in primele zile. Si cam cati isi mai ia de fiecare data cand se barbiereste.

Serios, daca vreti sa va faceti un cadou demential, dar cumva sa il pacaliti pe sot ca e pentru el...asta e perfect! va mai spun o data: pupacibil! asta e cuvantul. Edit: Alexandra a pus 'masculul feroce' :))) la vanzare in magazinul ei de pe breslo.

Hai sa zic totusi si de burtica (pe care nu am apucat sa o pozez :(, deci poza e a Alexandrei), sa nu se inteleaga cum ca nu m-a impresionat. Are unt de shea (preferatul meu), unt de cacao (iam) si ulei de miglade dulci deci nu poate decat sa ti lase pielea catifelata. Si cand zic catifelata, vreau sa zic exact asta: este fix ca o catifea. Iar faptul ca trebuie sa o incalzesti in mana inainte, pentru mine e un mare plus. Vesnic sunt in viteza, mereu am ceva de facut, niciodata n-am timp sa ma rasfat in vreun fel. Ei bine, in cazul asta, n-am ce face. Trebuie sa imi iau un minut in care sa imi incalzesc crema, sa imi acord placerea de a o intinde pe maini, de a o masa, de a o mirosi. Va zic eu, e de bine :)) Acum trebuie sa vad cum fac sa imi iau una are sa si ramana la mine :)

Si, ca sa fiu cinstita, de bine ce e, am pregatit o surpriza impreuna cu Alexandra, dar mai mult nu va mai zic pana la momentul cu pricina. Bine, hai ca va mai dau un indiciu: nu va fi de vanzare, raman la a vinde exclusiv de ale mele. Deci tre' sa fie de altceva. Pot sa mai zic o data mu-ha-ha? (am vazut de prea multe ori Monsters vs Aliens...)



Asa, ca si cum nu aveam destule, saptamana aceasta am trimis camera foto la un nou proprietar. Ca o draguta ce sunt, pe langa aparat am mai pus cate ceva in plus, cum ar fi si manualul de instructiuni de la noul aparat. Asa ca Loredana a trebuit sa imi trimita manualul inapoi. Si cum manualul nu putea sa vina singur, a venit la pachet cu .... va tineti bine?...6 sapunuri. Sase! Şase! Diferite toate, unul mai bunut decat altul. D, ca de obicei, le-a gustat pe toate. Si eu, tot ca de obicei, am stat linistita. Cat de rau poate sa-ti faca un strop de unt de shea, un morcov, o tarâţă :))

Nu pot sa va spun acum prea multe despre pentru ca imi va lua mult timp sa le incerc pe toate şase! dar va spun ca iar am fost impresionata de o mama care lucreaza acasa. Sapunurile Luthelo au venit in cateva cutiute. Aceste cutiute au fost taiate, indoite, asamblate, de o mama care sta acasa cu doi copii. **Am avut imediat cateva flashuri cu etihetele pe care le faceam la incepuri, pe care le perforam cu d langa mine si la care am si renuntat la un moment dat din cauza volumului mare de munca exclusiv pentru aspect. Si am simtit o bucurie si o strangere de inima in acelasi timp. De abia astept sa le incerc! Pe toate :D





Asa, ca sa ma adun un pic. In caz ca nu am specificat clar, toate cele 3 noi achizitii (care de fapt au fost 10, dar cine sta sa numere :))) ) vin de la mame care lucreaza acasa. Si care, cu manutele lor, cat dorm copiii, mesteresc la combinatii care de care mai dementiale. Sapunuri, lotiuni de corp, balsamuri. Toate sunt de o calitate excelenta, sunt lucrate cu mult drag (asta doar pentru ca sunt la inceput, vad ele dupa :)))) mu-ha-ha!), sunt naturale si sunt extraordinar de bucuroasa ca o parte din ele sunt la mine in casa. Tuturor le doresc mult succes, le doresc sa fie cat mai mult timp aproape de puii lor si sa faca ceea ce le place. Iar pe voi va rog macar sa le incercati. Nici un copilas nu merita chimicale de sinteza pe piele si, stiti ce, nici noi aia mai marii nu meritam.



* Pentru cei care nu au mai folosit produse naturale in totalitate (adica Head and Sholders cu o picatura de aloe bio nu intra in aceasta categorie), acestea au un miros specific, foarte diferit de cele ce contin parfum sintetic. Sapunul de alep, de ex, si produsele cu ingrediente crude (ale Alexandrei, de ex) au un miros mai greu de acceptat de cei care nu au mai mirosit asa ceva. Dupa cativa ani in care am folosit numai produse naturale, accept cu greu mirosul celor din comert, pentru multi insa, lucrurile stau invers.
** Loredana mi-a scris ca acele cutiute sunt lucrate de mana, dar nu de ea, ci cumparate de aici. Eu tot sunt impresionata de ea, ca de altfel de toate mamele care lucreaza acasa, nu mai zic de cele care fac sapunuri, o treaba care mie mi se pare imposibil de facut cu doi copii mici langa tine.

___________________________________________________
P.S. Mai stiu o mamica care lucreaza acasa si care imi e foarte draga si de abia astept sa ii incerc produsele. Amy, de la Herbine. Amy e si ea mamica 'purtatoare' si imi e foarte foarte draga.

P.P.S. Acest post nu e in nici un fel sponsorizat. Toate aceste mamici imi sunt dragi, Cristina/Sideris nu e mamica dar tot draga imi e :) si toate produsele de care v-am vorbit imi plac mie la nebunie.

miercuri, 17 noiembrie 2010

Sunt in Rai

(Bine, jumatate. Jumatate sunt in vama pentru restul...)







Bonus: niste ata de Sibiu in teste (de la magazinul Victoria, la parter, preturi jenant de mici)



Si extra bonus, azi avem in vizita un copil mai mare, asa, la vreo 20 de ani, perfect pentru jocuri cu d dar suficient de mare cat sa-mi vad linistita de ale mele. Adica de materialele noi. Iu-piii!

Cu putin noroc, pana la sfarsitul saptamanii vin si restul, numai buline.

Si cu inca putin noroc tot saptamana asta terminam cu mutatul (mai nou schimbam doua camere intre ele, renuntam la dormitorul gigant si inutil pentru un atelier mare si bun. Mu-ha-ha! )



marți, 16 noiembrie 2010

Azi sunt in vizita

La Criticomamica. Treceti si luati o prajiturica, ceva :)




As fi scris mai mult insa de doua zile (edit ca pardon, e fix o saptamana) sunt in lupte cu o tanti de la vama. Dâh!

luni, 15 noiembrie 2010

Iluzii



De exemplu cand mi-am imaginat ca d ar vrea sa imi tina o paturica pentru poza. A tinut-o, ce-i drept, inainte sa apuc sa ii explic ce si cum ...


... cand l-am rugat sa gasim si un fundal decent....




Si o iluzie optica. 5 din 6 linii sunt paralele, una singura e ondulata. Si totusi...pot sa jur ca toate-s strambe. Hmm...

joi, 11 noiembrie 2010

... 3 zile si 3 ore de lucru mai tarziu

In care am spalat-o, admirat-o, plans-o, regandit-o, redescoperit-o.

V-o prezint in toata splendoarea. Da, stiu, splendoare e de fapt un cuvant tare aiurea, si da, stiu, e copilul meu deci tre' sa fiu incantata. Dar jur ca am de ce :)


Spalata si incretita bine

cu cateva cusaturi de mana cu doar un strop de contrast

si mica mica, impachetata cu bufnitele mele preferate la vedere
(o ador pe cea incruntata din care se vede doar jumate. d zice ca e adormita :) )


Am mai petrecut aproape doua ore (cat a durat Iron man II) la cusaturile de mana si inca una ca sa matlasez si centrele patratelor, cu tighel ascuns in cusaturile deja existente, pe o paturica deja spalata. Crima! O da' ce-a mai meritat! Plus taiat multe multe ate dupa matlasatul suplimentar. Punct? Care punct? Nu mai pot vedea nimic in afara de o paturica perfecta. I-ha! :)

Va multumesc mult pentru incurajari, exista un risc tare mare sa ajunga cateva luni pe fundul dulapului, cum s-a intamplat cu cea cu rufele la uscat.

luni, 8 noiembrie 2010

Tot raul e spre bine

Eh, stiu ca pe timp de criza apar mult mai des motivele de plans. Si totusi, plansul de azi noapte (si cel de dimineata) n-au legatura cu criza. Dar au cu cele mai mult de 12 ore pe care le-am folosit pentru o paturica. Care, la fel ca si toate surorile ei, era, pentru mine, cea mai frumoasa de pana acum.

Am inceput cu materiale pe care nu-mi venea sa le tai pentru ca imi erau prea dragi. Dar au iesit frumos de tot, iar satisfactia de a face ceva mai complicat (un fel de morisca cu bordura) care iese perfect a fost pe masura.

Alex m-a ajutat mult sa aranjez ingerasii de pe spate perfect, sa fie toate liniile paralele, cu tot cu pus acele de siguranta, scos acele de siguranta, pus acele la loc. Si chiar a iesit perfect. Ingerasi care au fost cu greu alesi din 5 variante de dos.


Din pacate, undeva pe parcurs, masina mea s-a hotarat ca atunci cand am dus-o sa-i scoata o ata de sub graifer, a fost unsa prea mult. Adica a inceput sa scoata uleiul. Si l-a scos usor, pe picior, unde l-a tinut pana l-a ars, adica innegrit bine, si abia apoi mi l-a plasat strategic pe ata si pe partile albe din paturica. Nici macar un strop nu a cazut pe o bucata colorata. Toti pe alb. Si toti la sfarsit. In conditiile in care am matlasat de am capiat la paturica asta, nu doar linii drepte ci si multe patrate, adica tras, oprit, intos la 90, tras, oprit, intors la 90, tras, oprit, intors la 90, tras, oprit, intors la 90, tras, oprit, mers punct pe punct, intarit - de 24 de ori.

Stiu ca de la departare nu se vede, insa sunt acolo, fix 4 pete, una mai mare si mai neagra ca alta.



Mi-am luat inima-n dinti, am pus o tona de Vanish si am bagat-o la spalat. Cand mi-a cantat masina ca e gata si am vazut cum ma asteptau bufnitele, am zis, gata, asta e!


Ei bine, nu era. Desi 3 pete au iesit, a ramas in continuare un punct mare si negru. Si mor de ciuda si de suparare. Si am plans iar. Am zis ca mor si de nervi? Am lucrat atat de mult la ea si iesise atat de frumoasa...

Da, aveam nevoie sa ma plang un pic. Dar acum pot sa vad partea buna, pot in sfarsit sa spal paturica preferata a lui d, are cu ce se incalzi dimineata cand vine in sufragerie si musai tre' sa stea bagat tot paturica. Si cu maxima atentie la locurile prin care mai intra aer :)

Astept sa se usuce si mai pun o poza cu ea gata, cu tot cu margine, spalata, uscata si patata.

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Rosa

De la mult roz. Stins cu alb, sa nu lesinati de tot. Cu melci, buline, bufnite, elefanti, flori, carouri, fluturasi, dungi, broscute, hexagoane si libelule.



Un pic mai mult de 105 x 125 cm.
120 de patratele
Fata: Robert Kaufman, Wendy Slotboom, Michael Miller, Moda plus cateva de-ale mele.
Umplutura: poliester
Dosul: de-al meu
Lucrata extrem de frumos (aoleu de bine, cum zice d)
275 lei
[cu tot cu transport, daca o luati direct mai scadeti 18 lei]




Sincer, sincer, cand m-am apucat de paturici nu am facut-o pentru ca le-as fi vazut vreo utilitate. Imi era foarte clar ca sunt altceva, ca nu intra deloc in aceeasi categorie cu slingurile, de asta am si fost destul de retinuta la a le pune pe site. Insa de cand le avem in casa...hmm...nepretuite :D.


Paturica cu bule sta mereu in atelier iar d isi aduce jucariile pe ea cand are chef sa ma lase sa lucrez. Nepretuita, am zis? :)





Paturica cu case (nah, tripla cacofonie. sau dubla. nu conteaza, revenim la paturica) sta mereu in pat, in caz ca avem urgente de genul copilul iar nu mai sta la mijloc si fuge spre patul lui, deci nu mai intra sub aria de acoperie a paturii mari. Se face mica mica si nu deranjeaza, dar e de mare ajutor la nevoie. Nepretuita.



Cea mai si cea mai folosita e cea colorata, sub care d se cuibareste in fiecare dimineata cand venim in sufragerie. Si sub care ma bag si eu in fiecare seara cand ma asez la calculator sa-mi fac facturile. Nepretuita desi habar n-aveam ca as putea avea nevoie sa ma acopar in timp ce stau pe canapea cu laptopul in brate. (care se incalzeste ca la nebuni) Tocmai am decis ca cea(lalta) colorata, adica cea din poza, nu mai sta pe umeras asteptand inspiratia sa ii remediez imperfectiunile, ci va deveni paturica mea. A meeea. Mu-ha-ha!




vineri, 5 noiembrie 2010

De ce nu fac nursing covers si huse pentru iarna

Am mai tot vorbit pe mail despre asta zilele trecute si m-am gandit ca ar fi o idee buna sa postez si aici.

Cred ca am mai scris o data despre nursing covers, adica acele esarfe pe care le folosesti sa te acoperi atunci cand alaptezi, dar mai povestesc.

Foarte pe scurt, nu le fac pentru ca nu cred in ele.
Stiu ca unor mame le e greu sa alapteze in public. Si stiu exact cum e pentru ca am fost acolo. Dar mai stiu ca lucrul care m-a ajutat cel mai mult sa o fac, in afara de cererea copilului, a fost faptul ca am vazut mai multe mame facand asta. Si ma gandesc ca daca am vedea mai multe mame alaptand altundeva decat intre cei 4 pereti ai casei proprii, poate nu ar mai parea atat de ciudat sa alaptezi acolo unde copilul ti-o cere. Si bineinteles ca nu ma refer la a defila cu ţâţa pe strada, ci a putea psihic sa îi oferi copilului tau alinarea, atunci cand si cum ti-o cere.

Nu mai spun că dacă ele ar ajunge populare, daca ar fi văzute ca taman bune pentru un cadou de proaspata mama, daca le-ai vedea peste tot prin parcuri sau malluri, ai putea crede ca asta e standardul. Ca e normal sa iti alaptezi copilul sub o patura. Ceea ce eu nu cred. Deci in nici un caz nu o sa promovez.

In plus, riscul de a folosi prost o 'acoperitoare' e destul de mare. Chiar si atunci cand coada slingului e folosita pentru a te feri de priviri indiscrete in timp ce alaptezi, ea trebuie folosita ca paravan intre san si cei din jur si nu ar trebui sa intrerupa contactul vizual dintre mama si copil.
Toate nenorocirile care s-au intamplat cu copii in bratele mamei, la san, sunt cauzate de acelasi fapt: mama nu a mai vazut copilul. Pana si in nenorocitele de slinguri tip geanta, parintele observa ca e ceva in neregula atunci cand verifica copilul. Adica bebe a fost acoperit de marginile gentii (ca ma doare sa-i spun sling), mama nu l-a mai vazut, iar atunci cand a dat la o parte lateralele sa il vada....nu era bine. La fel cu copiii cu care s-au intamplat lucrurui nasoale in timp ce erau la san. Mama a simtit ca bebe s-a oprit din supt si a banuit ca a adormit, insa bebe nu adormise ci se inecase cu lapte, lapte care ajunge imediat in plamani si de acolo lucruri nasoale. Deci atunci cand mama presupune, in loc sa se uite la copil.

Deci nu, nu voi face chestii care sa priveze copilul de privirea mamei.


Despre husele pentru sling/wrap/MT pt iarna.
Nu le fac din acelasi motiv: pentru ca nu cred in ele. De fapt cred un pic mai mult decat in acoperitorile alea pentru alaptat, dar nu suficient cat sa le si fac. Asta insemnand ca exista sanse sa ma razgandesc, dar numai la urmatorul copil sau daca ma face sa ma convinge cineva extrem de apropiat :).

Imi amintesc de anul cand d a dormit numai in brate. Primul. De fapt acolo si l-a petrecut. Si nu aveam nici sling, nici wrap, nimic in afara de brate si disponibilitate. Iubeam si iubesc capsorul ala transpirat si cum ii simteam respiratia si nasucul pe pielea mea, cum transpiram amandoi. Si si acum iubesc sa il iau in brate, sa il simt lipit de mine. Ieri l-am luat in brate pe strada dupa mult timp si am simtit nevoia sa ma desfac la geaca si sa il tin cumva pe sub ea. Dupa ce a vrut jos i-am spus ca mi-a placut mult sa il tin asa. Si mie mi-a placut.Mi-a placut foarte mult. De mult nu ne-am mai tinut asa in brate. Hai sa ne tinem asa mai des. Am mai lesinat un pic.

Deci, dupa mine, exceptand cazurile in care pleci pe munte in mod regulat si chiar vrei sa iei copilul cu tine in mjlocul iernii, mai buna decat orice husa speciala e mama. Si geaca tatalui :D.
Si iar ma raportez la lucruri nasoale care s-au intamplat in timp ce copii erau purtati pe frig (nu in esarfe ci in rucsacuri din alea speciale, pt munte). De exemplu in timp ce tatal se plimba pe munte, incalzindu-se de la efort, iar bebe era in spate, in rucsacul lui pe dinafara gecii tatalui. Care nici nu l-a vazut si nici nu a simtit ca bebe nu se incalzeste.



Stiu ca nu toata lumea gandeste la fel ca mine. La fel cum sunt sigura ca toate aceste 'huse' au aparut nu din dorinta de a face bani ci chiar din nevoia unei mame care isi purta copilul de a isi face viata mai usoara. Sau de a fi mai cool :).

Si e absolut ok, în oricare din variante. Numai că eu, pentru mine, nu cred in asta si cum nu prea pot sa vand ceva in care nu cred... ei bine, nu le voi face. Pe niciunele.
Daca vreuna din voi simţiţi nevoia de oricare din ele, se pot face sau cumpăra şi de la noi. Daca iesiti afara mult cu bebelusul pe timp de iarna, faceti drumetii pe munte, ele sunt o optiune buna.

Sfatul meu e sa va tineti copiii aproape si sa ii puteti vedea tot timpul, adica in fata. Si sa aveti grija la cat scoateti copilul afara la temperaturi foarte scazute (minus multe grade, multe ore).

EDIT: Dupa mult timp m-am lasat convinsa. E frig, sunteti mult mai plimbareti decat am fost eu, e ok :). Husele sunt disponibile pe poarta-ma.ro

miercuri, 3 noiembrie 2010

Daca tot il avem ... poftiti pe forum

In cinstea revenirii siteului si a forumului. Bine ca am lasat blogul aici.

Voiam sa va amintesc ca, daca vreti sa cumparati un sling, wrap, mei-tai mai ieftin, pe forum exista sectiunea de vanzari. Spamurile se sterg instantaneu si fara discutii, deci ar trebui sa fie un loc curat si sa puteti economisi pe timp de criza :). Sau sa scapati de dubluri si de ce nu vi s-a potrivit.

Daca vreti sa incercati ceva si nu sunteti din Bucuresti, puteti scrie la subforumul de intalniri si poate reusiti sa va cuplati cu cineva din orasul propriu pentru a proba ceva. Evident, daca sunt doritori, dar eu zic ca merita incercat.

La fel pentru mamele care lucreaza acasa, zona speciala pentru WAHM. Actuale sau in devenire :)


In alta ordine de idei, ma gandeam la niste butoane simpatice pentru blog si poate pentru noul site. E prima incercare asa ca-mi mai dau sanse :)



P.S. Sunt niste oferte la vanzari...TDF :))))

marți, 2 noiembrie 2010

Site mort

Stiu, a fost mort toata ziua. Din pacate nu depinde de mine, ci de cei cu hostingul care sunt si ei morti de tot. Au promis ca e gata pana la 12, e deja trecut de 3 si nici o urma. Pana e totul gata, daca aveti vreo urgenta, dati de mine la [am scos adresa pentru ca intre timp siteul si-a revenit]. Daca aveti de primit vreun mail de la mine, va ajunge cand isi revine siteul.

Da, o sa ma mut ...


luni, 1 noiembrie 2010

Un pic de ajutor, va rog. Cat sa comentez?

In ultimul timp vad tot mai multe (si mai multe si mai multe) poze cu bebei purtati rau in slinguri sau wrapuri.

Daca bebeii sunt purtati in slinguri de-ale mele, recunosc cu mana pe inima ca nu am nici.o.jena sa comentez. Dar nici una. Chiar daca slingul/w/mt e la al doilea proprietar - care se uita ciudat la mine - tot nu ma stresez deloc.

Insa atunci cand e vorba de un produs facut de altcineva... hmm... fac ce fac si, in 90% din cazuri, nu zic nimic. Pe de o parte chiar as vrea sa spun, pentru ca sunt lucururi evidente. Pentru ca bebelusii/ copiii nu stau bine, pentru ca sunt inconfortabile pentru mama, si nu in ultimul rand pentru ca sunt nesigure. Ei, si cum ma apuc eu si scriu si scriu...fac ce fac si sterg si inchid fereastra.

Mi se pare ca merg pe o linie atat de fina incat prefer sa nu mai zic nimic de teama sa nu para ca o sar. Am vazut produse proaste (raaaaau), am vazut cele mai inconfortabile pozitii si cele mai nefericite materiale. Am vazut cazuri in care copilul nu ar fi putut fi purtat bine nici de cea mai priceputa si experimentata mama, la fel cum am vazut produse super folosite super aiurea desi stiu ca, la acele produse, exista niste instructiuni beton. Si totusi tac in cele mai multe cazuri la ambele. Din cand in cand, ma apuca mustrarile de constiinta. Ca de ce tac. Ei bine, tac pentru ca am vazut la fel de multe incercari de a atrage clenti prin comentarii 'binevoitoare' si 'inofensive'. Si la slinguri dar si la multe altele.

In ultimul timp am inceput sa mai comentez la categoria a doua. Produse f bune, purtate prost. Ma gandesc ca daca tot a dat 3-500 ron pe produsul cu pricina, n-o sa-si imagineze ca vreau eu sa-mi fac reclama, cu slingurile mele la juma' de pret. Si ma mai gandesc ca are totusi instructiunile acasa si se mai uita o data pe ele. Dar nici aici nu ma omor cu bagatul in seama, pentru ca efectiv nu-mi cade bine.

Si totusi, prima categorie e cea mai periculoasa. Cand mama poarta fie un produs foarte prost calitativ (si aici nu ma refer la faptul ca materialul x nu e bio, ci e cumva cum ai face o rochita de vara din raiat, o geaca de iarna din panza topita sau o rochie de mireasa cu crinolina din jerseu) care efectiv nu are cum sa tina copilul bine, sau cand poarta un produs care nu e potrivit cu varsta copilului.

Asa ca vin si va cer ajutorul: eu ce sa fac?
Sa zic, pentru ca bebele ala merita sa fie purtat in siguranta, pentru ca mama aia merita sa stie ca se poate purta si mai bine si ca poate fi chiar placut si comod sa isi simta puiul in brate?
Sau sa nu zic, de teama ca cineva isi va inchipui ca de fapt vreau sa promovez produsele mele, sau de teama ca vreo alta mama isi va inchipui ca ii fac concurenta neloiala sau ca vreau sa-i fur painea de la gura? (vezi si cazul wrap.ro...). Sau de teama ca va parea o reclama mascata ducand, pana la urma, la a-si purta copilul la fel de prost in continuare, sau, mai rau, deloc.

Idei? Sugestii? Propuneri?