miercuri, 28 aprilie 2010

Scenariul apocaliptic preferat

Ca să fie clar de tot: nu ai nevoie de un sling/wrap/orice. Nu este vorba de dispozitivul minune fără de care nu îţi poţi creste copilul. Nu e un lucru fără de care nu poţi trăi şi nu poţi să rişti să-ti privezi copilul.

Ca şi cum nu ar fi de ajuns, nu ai nici macar garanţia că acea eşarfă pe care o laudă x e potrivita pentru tine.

Însă, dacă ai nevoie de ceva care să te ajute să-ţi ţii copilul aproape fără să-ţi rupi spatele/mâinile, dacă vrei doar să te delectezi cu ceva (un shopping mic, cum ar veni) dar acel ceva să nu te îndepărteze de copil (mai o suzi, mai o atenţie), atunci îţi poţi lua liniştita o eşarfa. Ba chiar mai multe.

Ei bine, există totuşi momente când o eşarfă chiar e 'life saver'. Şi acum vorbim de scenariul semi/pre/post/apocaliptic.


Să mă explic: avem o problemă majoră. Zic eu că apocalipsa ar fi una dintre ele...Ei, vine apocalipsa asta dar, ca orice om pe treaba lui, încerci să te salvezi. N-o să poţi să laşi copilul în urmă, deci trebuie să-l legi de tine şi să ...ceva ... fugi/te ascunzi ... în funcţie de măreţia scenariului. Acesta e topul preferatelor mele, cu recomandările de rigoare. Dacă aveţi alte idei măreţe sau sugestii pentru cazurile în care un sling vă salvează viaţa, va aştept.


Primul e Wall-E

Stiu, nu-i chiar apocaliptic, dar e un pic de sfârşitul lumii. Am putea să-i spunem, de fapt, post apocaliptic. În fine, să zicem că suntem în anul două mii şapte sute şi un pic, pamântul e un maldăr de gunoi, plante nu există aproape deloc. Ai venit cu Axioma înapoi acasă, cu restul graşilor (fără supărare) şi vă apucaţi, cu ajutorul roboţilor de treabă, evident, să reînverziţi planeta. Cu ce cari copilul după tine?

Eu zic clar sling. Mai laşi copilu’ pe jos cât culegi o cutie, se joacă un pic în ţărână, bagă degetele în nişte cutii compactate de Wall-E cât era cu ochii după Eva, adică nu foarte bine, se zgărie, vrea în braţe. Apoi vede inelul aruncat de Wall-E şi vrea iar jos că a uitat de durere. Şi apoi s-ar băga la un supt. Cum a apărut însă roboţelul umbrelă, a şi tulit-o după el. Cred că m-aş băga la unul fix, numai de aranjat inele şi de coadă prin praf n-aş avea chef.

Şi chiar dacă aveţi puradel care nu merge, tot o să se zvârcolească după un Burn-E catapultat, aşa că , dacă nu cumva aveţi vreo variantă care să mă dea pe spate, rămânem la sling. Fix.



Numărul doi: Monsters Inc.
Şi rămânem la partea în care monştrii strâng ţipete, Sully încă nu a întâlnit-o pe Bau, iar totul a luat o întorsătură cruntă, monştrii ajung diperaţi după energie şi sperie inclusiv adulţii, nu mai există 10-12, nu le mai e frică de contact. Bine, bine, nici ăsta nu e chiar apocaliptic, dar chiar nu suna aşa bine ‚scenariul horror preferat’.

Deci te trezeşti în miez de noapte cu monstrul înspăimântător ieşind din dulap. Da, au descoperit o cale de a deschide uşa chiar dacă încerci să o blochezi, sunt monştrii şi sunt mari, da? Super rapid trebuie să iei copilul (se înţelege că întreaga omenire realizează beneficiile salvatoare de vieţi ale dormitului împeună cu pruncul şi nimeni nu e nebun să-l lase singur în camera cu monştrii ce pot intra pe orice uşă), să ieşiţi din casă şi să aşteptaţi până se face lumină afară. Nu, monştrii nu s-au gândit să lucreze ture de noapte, sunt foarte răi de somn.

Ce iei?
Aş zice că la unul singur poţi fugi cu copilul afară în braţe şi-l poţi pune în wrap după ce reuşeşti să ieşi din casă. Şi doarme bine-mersi până dimineaţă. Nu cred totuşi că, speriat la maxim şi stresat la culme, mai reuşeşti să legi wrapul. Cât de meseriaşă ai fi. Iar la doi sau mai mulţi,clar sling. Îl pui super-rapid, îl iei şi pe-al doilea pe şoldul celălalt şi ai tulit-o. Dacă cel mic e mic mic şi mai vrea şi supt prin somn, reglabil, să ştii o chestie. Dacă doarme, totuşi, toată noaptea, votez pentru fix, dar, să fim serioşi, cine doarme toată noaptea? Reglabil rămâne.




Numărul trei: Ice age
Serios, ăsta e apocaliptic pe bune. Nu e chiar în viitorul apropiat, însă e primul pe listă după încălzirea globală şi destul de plauzibil.
Aşa, avem frig. Rău. Şi muult de mers, de căutat un adăpost, ceva de mâncare, protejat de prădători.

Nu încape îndoială, ai nevoie de un wrap. Din ala breaz, ţesut, cât de gros. Nu, nu pui copilul în spate, faci bine şi-l pui în faţă, îi protejezi obrăjorii şi-i dai cât mai multă căldură de la tine.
Poţi omorî animale pentru piei, e vorba de supravieţuire (a nu se confunda cu puiul carfurist), şi nu legi wrapul peste haină/pielea de animal. Cel mai probabil vei fi slabă de tot, deci o jachetă din timpurile noaste vă cuprinde perfect pe amândoi.


Numărul 4: Superman

După cum ar trebui să fi aflat până acum, Superman e Super Single Dad. Şi nu unul oarecare, ci unul care trebuie să mai şi salveze lumea. Şi care mai şi zboară. Serios acum, nu te simţi aşa din când în când? Eu zic că te poţi identifica lejer cu personajul.
Un sling ar fi tare bun, şi o fi el Super forţos, însă clar mai poartă copilul şi în spate când nu-l lasă să zboare. Clar, şi bebe de Superman zboară! Deci trebuie să poată zbura şi cu copilul în spate, că doar nu l-aţi văzut pe Superman zburând 'pluta'.

Excludem wrapul, oricât de priceput ar fi Superman, n-am vrea să fie în viteză mare şi să nu reuşească să lege Supercopilul bine (şi ăsta mic zvăpăiat...). În plus, două rânduri de noduri sunt mai sigure decât unul, mai ales la viteze Superluminice. Cum ar veni. Deci clar, Superman o roaga pe mama să îi facă un mei-tai, eventual cu o broderie faină, cu, evident, un S. Şi renunţă la pelerină care e so 30's, în favoarea a patru bretele care-i fâlfâie în zbor. Cu roşu şi albastru, steaua style. Ah, şi cu Superglugă, în caz că Supercopilul seamănă cu alţi bebeluşi şi adoarme la drum lung.



No, sper că v-am mai lămurit cu ce eşarfă şi unde se potriveşte, daca vreţi să mă contraziceţi, sunteţi invitaţii mei.

luni, 26 aprilie 2010

Război

Cel de ţesut.
Îmbrăcat în materialele noi.
Adică în sfârşit sunt pe vine. Sper ca în weekend să fie gata măcar 3-4 variante. Din 8.


Cred că de bucurie mi-am luat azi proprii conduri de Dorothy pe care-i visez de cel puţin 10 ani şi, nu ştiu cum, nu mi i-am luat niciodată.

duminică, 25 aprilie 2010

De ce nu răspund la sms

Bine, răspund la un momant dat, dar nu ca de obicei. Întotdeauna sun înapoi sau răspund la mail, chit că ajunge în spam şi tot pe mine cade măgăreaţa.

Aşa, ideea era că de o săptămână am fost în slow-motion. Cu absolut tot ce nu ţine direct de d. Pentru că ne ajunsese, amândurora. Veşnic telefoane, veşnic mailuri, veşnic întâlniri. Pentru mulţi alţi copii, nu şi pentru el. Mai bine zis, pentru el ce rămânea. Şi în multe dăţi rămânea mult prea puţin.Când am realizat ce se întâmplă era deja teribil de greu să ies din joc, şi să intru în al lui. Chiar şi atunci când îmi programam timpul special pentru el, cu mintea nu eram acolo. Şi atunci când eram pur şi simplu nu reuşeam să mă las purtată de el, să-i intru în joc, să mă bucur de şi alături de el. Şi după mai bine de o lună de încercări, cu suişuri şi coborâşuri dar pastrând aceeaşi direcţie ( corect ar fi, mai degrabă, sensul) graţie inclusiv unui festivus cu multă bună dispoziţie, am reuşit. Să îmi iau copilul înapoi şi să-i ofer mama aia pe care o ştia.

N-a fost uşor şi a durat foarte mult, mult mai mult decât mă aşteptam.
Insă de o săptămână fix, facem lego. Dacă aveţi copii mai mici, nu ştiţi voi ce-i ciocolata :)), dar o să vedeţi, dacă aveţi copii ceva mai mari, ştiţi voi ce zic.

Pe scurt: avem o tonă de lego. Şi d tot mai voia. Am zis stop. Nu stop la cumpăraturi ci stop la plictiseală. Aşa că, de o săpămână, facem toate lego-urile din casă şi le aranjăm la vedere, nu pitite în cutii de care uită sau care nu-i stârnesc interesul. Eh, mai şi ieşim, însă absolut tot timpul pe care îl petrecem în casă, facem lego. Majoritar mic. Prinşi amândoi până peste cap.



Sincer acum, voi aţi putea să răspundeţi la telefon tocmai când Beverly îşi caută paleta de pizza? Sau când Jean-Luc şi-a pierdut bluza? Sau când Giordi e dispărut? Sau când Păroasa (sic!) şi-a pierdut faţa şi are mustaţă? Sau când ai musai nevoie de un gri de 4 plat fin? Sau când ai pierdut capacul la butelcuţa cu râsete? Sau când infractorul binefăcător (şi nu, nu-l cheamă Robin) evadează şi se chinuie să-şi scoată cătuşele? Sau când Muncitorul-din-setul-cu-camion-excavator-si-cilindru-compresor aşteaptă un pahar cu suc cu chimicale de la Benzinarul? Sau când Sebastian face bungee jumping cu pompa de la benzinărie?

Eu n-am putut. În sfârşit, eram atât de prinsă, atât de aproape de el, încât pur şi simplu nu am vrut să mai plec. Şi am avut o săptămână cum nu am avut de mult timp, urmată de un week-end şi mai şi. Sper din suflet că nu i-am încurcat teribil pe ceilalţi care au avut nevoie de mine. Săptămâna asta am fost în primul rând mamă. Şi sper ca aşa să rămână mereu. Bine, excludem babyexpo-urile :)

vineri, 23 aprilie 2010

Vesti bune curierul are II

Care mă ajuta tare mult şi cred că vă prind bine şi vouă. Graţie unor tarife noi, negociate a multa oară :), de săptămâna viitoare transportul va fi gratuit şi pentru plăţile în sistem ramburs.

Sunt tare tare bucuroasă nu atât pentru firmă, cât pentru d. Pentru că voi mai scădea din timpul petrecut la calculator pentru urmărirea plăţilor ceea ce înseamnă mai puţin stres, mai puţine dăţi în care pierd tokenul, mai puţine extrase, mai puţin timp cautând toate extrasele, mai puţine drumuri la bancă şi, în primul rând, mult mai mult timp pentru d.

Toate astea fără să fiu nevoită să schimb firma de curierat pentru că pur şi simplu îi iubesc. Să zic ca au fost mici probleme la 2 la mie din livrări ( în condiţiile în care inainte de ei aveam o zonă crepusculară în vestul ţării), plus că tipul care ridică pachetele e atât de drăguţ încât, dacă doarme d, îi las repede pachetele, el completează awb-urile juma' de oră şi le lasă în cutia poştală :)



Întotdeauna am iubit Ikea. Nu doar pentru că nu e dată să merg acolo şi să nu plec cu ceva, nu doar pentru că plăteşti atât cât face, nu mai mult, ci mai ales pentru că sunt singurii pe care îi ştiu care îşi ieftinesc produsele. Şi mă bucur mult de tot că reuşesc cumva să le urmez exemplul. Bun, n-am reuşit să le ieftinesc, dar am reuşit să scad costurile suplimentare ceea ce e un pas înainte. La mai mulţi, zic.
Să ne fie de bine!

luni, 19 aprilie 2010

Festivus Fericit! Cine s-a scos

He-he, fetele babii, am ajuns la final. Nu ştiu cum a fost pentru voi dar eu m-am simţit tare bine. Aveam mare nevoie de o perioadă bună, în primul rând alături de d, dar neapărat susţinută de alte chestii faine. Şi exact asta a fost acest Festivus pentru mine: multa bună dispoziţie. Şi mi-a plăcut tare. Sper din suflet că şi vouă.

Mi-aş fi dorit mult să nu ramână nimeni ne..’premiat’ însă adevărul este că nu mi-am pus problema că ar putea participa atât de multe persoane. Şi că, pentru unele, participarea la Festivus va însemna doar buna dispoziţie din această săptămână. Şi acum mă gândesc la toate concursurile organizate de firmele mari, cu sute, mii sau zeci de mii de participanţi. Pfi, nu, nu mă mai gândesc....
Mi-a fost oricum imposibil să aleg singură ce şi unde merge. Pe unele vă ştiu, unele m-aţi dat pe spate cu comentariile, pe unele nu vă ştiu dar îmi sunteţi tare dragi, pe unele v-am întâlnit acum prima oară şi tot îmi sunteţi dragi. Ar fi trebuie să îmi fie clar de la început că nu pot face asta însă m-am lăsat prinsă în Festivus şi nu am luat în calcul această 'mică' problemă.


Una din cele mai uşoare decizii a fost cea de la ziua 6. Pentru simplul motiv că alegând mei-tai-ul cu cele mai puţine voturi am avut de ales între mai puţine persoane. Era penibil să folosesc randomul la numere de la 1 la 3. Aşa că l-am rugat pe d să aleagă. Aveţi mai jos combinaţiile -cele reale- şi numărul de voturi pentru fiecare.



Mei-tai cu animăluţe bezmetice şi flori, fără glugă, bretele maro.

Fata 2 ( 4voturi), fata 3 ( 2 voturi), total 6 voturi




Mei-tai cu broscute şi alte animalute - cu glugă, bretele verzi.


Fata 4 ( 5 voturi), fata 9 ( 2 voturi), total 7 voturi



Mei-tai cu carouri si viitoarea mea fusta preferata :)), cu glugă, bretele maro.



Fata 1 ( 4 voturi), fata 5 ( 8 voturi), total 12 voturi


Mei-taiul cu animăluţe şi altă fustă preferată :), cu glugă, bretele maro.

Fata 6 ( 3 voturi), fata 8 ( 2 voturi), total 5 voturi

Mei-tai-ul cu pătrate verzi şi flori, cu glugă, bretele maro.

Fata 11 ( 2 voturi), fata 12 ( 2 voturi), total 4 voturi

Deci mei-tai-ul cu cele mai puţine voturi -3- a fost cel cu dungi şi flori, votat de Beti, Elena şi Ioana. Şi oricât aş vrea, nu pot să mai fac unul la fel, două nici atât, deci musai trebuie să fie o singură câştigătoare. Şi, la alegerea lui d, după nişte criterii destul de nedrepte (a, ce frumos sună...), mei-tai-ul va merge la Beti. Tocmai când să am mustrări, am văzut că nici Ioana, nici Elena, nu lăsaseră un mail, aşa că d a rezolvat perfect.




La ziua 5 a fost cel mai greu. Pentru că ştiu cât de mare nevoie ai, mamă fiind, şi încă una... măricică :P, să te simţi bine. Să ai un singur ceva care să te facă să te simţi bine tu cu tine. Când te uiţi în oglindă. Când te vezi în vitrină. Când ai mâncare în păr. Şi când chiar nu vrei să furi din timpul lui pentru sală, mâncare de dietă, coafor sau machiaj. Aşa că pur şi simplu nu am putut să decid. Şi am mers pe random.org şi i-am zis să decidă el, că eu nu pot. Atât de rău că n-am putut să decid nici măcar că e un singur câştigător, aşa că a ales de două ori. Prima oară comentariul numărul 1, adică Adriana. Apoi 10, Eliza.

Adriana, Eliza, aştept câte un mail de la voi, trebuie să vă arăt exact ce materiale am, voi să-mi povestiţi ce visaţi, să fie custom 100% cu exact ce vă doreşte inimioara. Şi să vă vină bine de tot.

La ziua 4 am rămas la Random. Si din 8, a ales numarul 7, pe Ana Maria. Aici am ezitat un pic. Pentru că nu am găsit mail de la ea. Între timp m-a mai strigat copilul, am mai făcut o pauză, am uitat şi am trecut la ziua 3.

La ziua 3 la fel, random, şi tot el a ales-o pe Dana. (nesuferito, spune drept, câte ai? De fapt ştii ce, nu mai spune nimic, că vei fi linşată :) )

Observaţi, vă rog, incapacitatea de a prevedea că un print screen ‚printează ecranul’, cum ar veni, şi că, dacă dai un print screen cu juma’ de căsută pe monitor, păi fix pe acea jumătate o să o vadă lumea, nu şi ce era pitit un pic mai încolo, dupa colţ. Şi totuşi m-am prins şi am reuşit să le centrez. (edit: observaţi totuşi mâine, nu mai sunt în stare să ataşez grămada de poze cu domnu’ random în noaptea asta :P )

Aşa, la ziua 1 a fost oribil. Adică nu în ziua 1, când a fost super relaxare şi voie bună, ci când a fost vorba de dat :))). Am numărat 32 de persoane şi mi s-a făcut rău :))) Cum pot să las 31 de participanţi fără nimic? Aşa că am început şi m-am foit. Şi m-am gândit. Şi mi-am făcut calcule. Şi m-am foit iar, mai abitir :))). Concluzia: nu se poate. Nici să da, nici să nu :) Am renunţat totuşi la propunerile pentru DC, diana, dana, cu drag în cu totul alte conditii însă chiar nu vreau discutii acolo. Am rămas la 30.

Şi i-am pus iar în cârcă lui Random. Care mi-a făcut-o ... de zile mari.
Prima câştigătoare ... Kristina. Cum Kristina, ea voia păturică! Eh, normal că o săi-o fac şi încă cu mult drag, plus că şi ea o să fie drăguţă ca de obicei şi o să mă aştepte, dar nu se poate să nu plece nici un sling, wrap, mei tai. Aşa că am mai încercat o dată.

Adriana. Adriana? Pai la Adriana am stablit că merge mei-tai-ul super extra customizat. O pimpuiesc, cum ar veni. Ah, deci da, trebuia să încep cu ziua 1 şi în astre zicea că e musai ca un mei-tai să ajungă la Adriana. Bun, deci trebuie să aleg totuşi pe cineva care să plece cu un sling.

Lili. Care Lili nu mi-a trimis mail şi nici nu mi-a spus dacă e ‚acea’ Lili. Aproape că mă supărasem şi pe random şi pe Lili. Mai ales că dacă e ‚acea’ Lili, a candidat la plinuţe şi drăguţe când ea o slabă fără pereche. Şi iar m-am supărat şi am mai făcut o încercare.

Ana Maria. Da, aceeaşi Ana-Maria de la ziua 4. Cea de care uitasem. Deci chiar trebuia să ajungă la ea mei-tai-ul ăla, cu sau fără mail. Aşa că am lăsat-o să se bucure de ziua 4 şi am purces din nou la întâmplări.

In sfărsit, un sling: Ilinca, piranda mea :)). Deja mă prinsese click-uitul, eram la al 5-lea print screen pentru ziua 1, am zis să fac 7, nah, de Festivus. Plus că am scos totuşi ultima zi că o gentuţă era no fun comparativ cu atâtea mămici care îşi doreau slinguri, aşa că am ajuns la Larisa.

Şi..ultimul click...gata..am scăpat...Lili. Lili? Lili fără mail? Of, astrele astea....Bun, e musai să ajungă la Lili, ce să mai fac, să mă pun cu Randomul? :)))




Dragele babii, aceasta fu prima ediţie a festivusului purtătoarelor. Vă rog mult să fiţi blânde cu mine, de azi suntem home-alone, eu cu d şi cu siteul. Probabil va dura ceva până vom pune la punct toate detaliile legate de transport, cine ce-a primit şi cum pimpuim drăguţele. În plus, pentru că încă mă simt uşor vinovată că nu toată lumea a putut primi ce şi-ar fi dorit, mi-a mai venit o idee. Nu e una foarte bună (pentru mine :) ), sper să nu-mi pară rău dimineaţă când rezolv toate calculele :))), dar mă gândeam aşa: dacă aţi venit totuşi la băută la Festivus şi aţi plecat cu mâna goală, dar v-a ramas gândul rău de tot la ceva, dacă vă hotărâţi azi, repetăm ziua 2 de festivus: adică -40% la slinguri, -50% la wrapuri şi -40% la mei-tai-uri (pentru cele noi scădeţi 40% din 180). La oricare din ele, dar numai dacă ati lăsat un comentariu la una din zilele de Festivus şi dacă vă hotărâţi azi. Şi eventual dacă nu vă hotărâţi toate :))))))))))

În altă ordine de idei, cine are pile sus, câştigă şi fără mail, cine nu are noroc deloc şi-l face :) Şi cine are noroc, înnăscut sau câştigat prin muncă cinstită, să pună mâna să trimită poze după să văd şi eu cum s-au bucurat ceilalţi de festivus. Şi promit că, după ce primesc pozele voastre, voi pune şi eu poze să vedeţi cum ne-am distrat noi de festivus, între mailuri şi blog :)

duminică, 18 aprilie 2010

Ziua 7: Blogosfera

Nu vă pot spune cât de bine îmi prinde ziua 7. Adică ultima.

Ziceam că dacă se întâmplă un număr rotund, să zicem 100 de folowers pe blog sau 200 de facebook, dau de băut/purtat şi azi. La întâmplare.
Sincer, mai bine fără :). Am o mahmureală cruntă după 6 zile de festivus, care a început de fapt prin ziua 4 (după câteva nopţi petrecute cu păturici, în loc de sub păturici) şi care azi aproape m-a răpus.

Şi diseară trebuie să mă apuc de numărat şi împărţit, lucru care îmi da şi mai multe dureri de cap, care este.

A fost un Festivus plin ochi şi foarte foarte plăcut, cu siguranţă mai facem, dar chiar am nevoie de anul ăla de pauză :))

Diseară vă povestesc tot, ce şi la cine a ajuns (deşi mai bine verificaţi luni dimineaţă, nu garantez ora la care apuc sa postez).


Semnat: diana care nu a rezistat la propriul Festivus şi s-a dus să se culce înainte să plece musafirii.

sâmbătă, 17 aprilie 2010

Ziua 6: mei tai-uri, intalniri si mailuri

In caz ca mai e cineva care nu a vazut, am postat deja despre cum sarbatorim ziua a 6a de festivus . Va rog lasati acolo comentariile pentru mei-tai-uri.

Daca sunteti din Bucureşti, nu uitaţi că putem să ne vedem azi-sambata în Herăstrău, detalii aici.

Si daca ati participat la oricare din concursuri dar nu aveţi un profil selectat (aţi semnat-o anonimă), vă rog daţi-mi un mail să vă am la catastif, ar fi nasol să câştige Maricica şi să primesc mailuri de la 3 Maricica, să vedem atunci care pe unde scoate cămaşa :)

vineri, 16 aprilie 2010

Ne vedem mâine?

Acum am văzut că se preconizează un real feel de 25 de grade mâine (sâmbătă) în Bucureşti. Ne vedem în Herăstrău? Pe la un 4? In partea dinspre televiziune (metrou) la statui?

Dacă ne strângem măcar 10 zic să da. Veniţi?

Ziua 5: Party mamas

Mda, am terminat cu slăbănoagele (îl vedeţi p-ăla micu' de pe umăru' meu? ce se mai bucură...). Să trecem la lucruri serioase. Şi ceva mai mari :).

Cu ce sărbătorim astăzi? Cu ceva buuun. Nu, nu îngraşă. Ba chiar, dacă tineţi neapărat să discutăm în aşa termeni, am putea spune că slăbeşte. Sau măcar face muschi. Şi foarte bine la moral.

Cu ce ziceţi că vă servesc azi?



Să fie sling, wrap, mei-tai, sau wrap tai.
Sling, wrap, wrap tai:
Est
Vest
Nord-albastru
Vest-verde
Ceva din cele noi, când or să vină

Mei-tai:
discutăm după, pe mail, să vedem ce merge, ce vă place, cât de lungi facem bretelele şi cum le înclinăm să fie cel mai bine.


Deci pentru una din noi (da, da, şi eu sunt... sănătoasă bine :))) ), care comentează mai jos. Si de data asta tragem la sorţi pentru că aici ştiu sigur că îmi va fi imposibil să decid pentru că ştiu cât de mare nevoie am eu să mă simt bine, să-mi fie drag să mă uit în oglindă şi să nu fie nevoie să stau departe de d pentru asta (tuns, aranjat, chestii femeieşti..)

sâmbătă, 10 aprilie 2010

Ziua 6 mai devreme să aveţi timp: Mei-tai-uri subţirele

Să vedeţi întâmplare. Nu mai pot. Să le ţin pentru mine, adică. Pur şi simplu mor de dragul lor. Nu-s aşa turbate ca ultimele dar sunt frumoase rău de tot (zise cioara). Plus că sâmbătă vom pleca spre Bucureşti şi nu ştiu cum o să mă mai apropii de calculator. Plus că la ăsta mi-a venit o idee care mă scapă de luatul deciziilor :)

Aşadar, mei-tai-urile noi au, ca toate celelalte, două feţe diferite. Majoritatea au glugă, unul singur nu are. Şmecheria e în felul următor: eu am să vă pun poze. Cu câte o faţă de mei-tai. Nu veţi avea habar care din celalte poze e a doua faţă. Când postaţi un comentariu şi vă inscrieţi la concurs, alegeţi o singură faţă, (probabil) cea care vă place cel mai mult. Şi pe care o veţi şi câştiga, dacă o să câştigaţi, împreună cu sora ei, cealaltă faţă.

Şi ca eu să nu mă mai chinui aşa mult:), mei-tai-ul câştigat va fi cel cu cele mai puţine voturi per total.

De exemplu, voi vedeţi feţele F1, F2, F3, F4, F5, F6.
F1 strange 2 cereri
F2 8
F3 2
F4 1
F5 1
F6 7
F1+F2, care sunt MT1 au strâns împreună 10 cereri,
F3şiF4 care sunt MT2 au strâns împreună 3 cereri,
F5 şi F6 au strâns 8 cereri împreună.
Câştigă una din cele care au dorit F3 sau F4. Evident, cele postate acum nu sunt în ordine ci amestecate bine.

Mamtematiciene, să vă văd. Caluculaţi probabilităţi, ce vreţi voi, sigur vine Augustin şi vă dă câteva idei să vă ajute :), numai daţi-mi mie mai puţin de ales pentru că altfel mă falimentez singură :))) Şi lăsaţi un comentariu cu faţa preferată. Una singură! Să vă văd!

FATA 1: FLORI CU ROZ, BLEU, VERDE, DEMENTIAL


FATA 2: FLORICELE INCALECATE :) BLEU


FATA3: ANIMALUŢE CURIOASE: BUFNITE, RATONI, PASARELE


FATA 4: COPACI INFLORITI, RATONI SI PASARELE


FAŢA 5: BRETELE MARO, CAROURI MARO CU BLEU


FATA 6: ANIMALUTE BEZMETICE: PASARI, RATONI, BUFNITE, OPOSUMI


FATA 7: DUNGI ALB NEGRU


FATA 8: FLORI CU BLEU, VERDE SI ALB


FATA 9: BROSCUŢE ŞI LIBELULE


FAŢA 10: NIŞTE CHESTII ROZ


FATA 11: PĂTRĂTELE VARZĂ VERZI


FAŢA 12: UN FEL DE FLORI CU MARO, BLEU ŞI ROZ



Şi sunt moi...
Şi sunt bunuţe...
Şi sunt perfecte perfecte pentru vară...


Ziua 6 din 7 în avans, să aveţi timp să vă faceţi strategii :). Se iau în calcul comentariile postate până duminică la 8. Seara.

Ziua 4: mame fotomodel

Da, azi e ziua enervantelor. Le-ati văzut? Le ştiţi? Am eu două blogeriţe prin apropiere ;). Si nu-i de ajuns că arată aşa, nici măcar nu se străduiesc. Aşa-s ele. Pfff... Şi le stau şi hainele pe ele bine de tot. Orice haine. Parcă nici cu machiatul nu trebuie să se mai chinuie. Lasă, mâine ne destrăbălăm şi noi, rubensienele :)))

Deci azi e ziua lor. Sub 55 kg şi un sling mov dungat. Dacă doresc. Dacă nu ... mai bine. :)))) Serios acum, dacă nu ... atunci altceva. Ce doreşte câştigătoarea. Pentru unul din comentariile lăsate până vineri la acest post.


Ziua 4 din 7.
Festivus fericit!


Ieri am postat şi ziua 6, în avans, în caz că nu aţi văzut.

Ziua 3: Cei ce vor fi venit

Nu ştiu când vin. Asta ca să fie clar. Dar ştiu că or să fie frumoooase rău, de data asta mi-am dat tot timpul să le aleg, am întors paletarul pe toate părţile, nu vreau să mai fac (r)est-uri. Puţin mov, puţin gri, mai o dungă mai un uni (auu, tocmai am făcut o rimă; ignoraţi, de la copil mi se trage), ceva verde, evident, dungute mai dese sau mai rare, destule variante.

Să fie ce vă doreşte inimioara: sling, wrap sau wrap-tai.


Si am lăsat astăzi prunele, aşa că explic mai pe larg. Voi îmi spuneţi ce v-aţi dori, mai subţirel, un sling, un wrap-tai sau un wrap. Eu vă spun să mă credeţi pe cuvânt că vor fi subţirele şi extrem de frumoase. Şi că merg bine de tot la nou-născuţi vara. Şi duminică vă spun care din voi va primi ce şi-a dorit şi când sunt gata îşi va alege exact ce îi place cel mai mult. Dacă nu o să reuşească să se hotărască nu e vina mea :)

Ziua 3 din 7.
Happy Festivus!

Ziua 2. Est-40

Să zicem că cineva (nu dăm nume, persoană importantă :) ) a fost neinspirat şi a făcut un model care e ori dragostea-de-o-viaţă/ce-visam-mereu-şi-nu-ştiam-cum-arată, ori cea mai nasoală variantă posibilă. Şi să zicem că dacă e slingul ei preferat s-a scos, dacă nu, e totuşi o variantă super bună la preţul ăsta. -40% la Est. Ziua 2.


Cel cu galben. Îl ştiţi. Ori vă place la nebunie, ori nu l-aţi lua nici pentru vecina enervantă careia chiar trebuie sa-i luaţi ceva că ăla micu' n-are nici o vină. Poate totuşi vă place.

Slingurile Est sunt -40%, adică 85 lei.
Wrapurile Est sunt -50% adica:
320 cm (îl puteţi lega pe sold simplu sau semi inclinat. de fapt orice puteti face cu un sling) - 65 lei
390 cm (puteti lega în plus cangur şi rucsac) - 75 lei
450 cm (ce vreti voi daca nu sunteti mame extrem de bine, caz in care ne auzim zilele urmatoare :) ) - 85 lei





Ziua 2 din 7.


Valabil azi. Poate şi mâine, dacă mai rămâne ceva gata făcut.


Edit ca aveam cateva prune-n gura. ASTAZI NU E CU CONCURS. Daca va comandati un est astazi, preturile sunt cele de mai sus.

Ziua 1. Cere şi ţi se va da

Ce vă doreşte inimioara.

Pe degeaba, să se bucure şi ea de-adevăratelea, fără să-şi amintească de criză :)

Partea proastă e că se cere 7 zile (până duminică pe la un 8 seara, cu un comentariu mai jos), şi se dă o singură dată (duminica pe la un 10. Tot seara)




Ziua 1 din 7.
Happy Festivus!



Nu poveşti siropoase. Spuneţi cinstit: vă place şi nu vă trebuie neapărat. Sau vă trebuie mult de tot. Sau doar vreţi să-l daţi mai departe. Sau ce vreţi voi. (Nu păturica mică, s-a dus. Din colecţia nouă doar pe neve, nimic nu e gata. Iar..) Numai să spuneţi şi ce vreţi dinainte.

vineri, 9 aprilie 2010

Motive de sărbătoare: Happy Festivus

Sincer, n-am. Motive adică. Dar mă simt bine. Mă simt din ce în ce mai bine. Aproape am ieşit din depresie, încep să văd luminiţa de la capătul tunelului. După mai bine de o lună neagră. Şi am chef de chestii faine. Altfel decât stând la maşină sau la masa de croit. Şi nu e că nu l-aş avea pe d, să văd zilnic chestii faine, însă mi-e dor şi de altceva. Deci caut motive.

Şi m-a lovit: Festivus! For the rest of us. Deci da, gata, e festivus. Al meu! Am zis: începe luni şi ţine o săptămână. Ce mai facem în afară de aruncat cu slinguri în stânga şi-n dreapta? Ne vedem, asta am stabilit. Altceva? Cine se mai oferă?

  • Să zicem că blogul are 95 de folowers şi 95 nu e un număr aşa pretenţios ca 100. Să sărbătorim, dară, 100 de folowers-i. Când ajung la 100 dau de băut. Cum ar veni. Practic, să zicem geanta aia simpatică. Ultima. Sau aia de azi, când oi reuşi s-o pozez. Dacă e să fie, să fie până duminică. Ziua 7.

  • Să zicem că mei-tai-urile subţiri mă înnebunesc. Cum şi e. Şi n-am cu cine să le port. Nu că nu l-ar ţine, ci că n-are nevoie. Şi vreau musai să văd pe cineva bucurându-se mult de el. Multul ăla din pe degeaba. Ziua 6.

  • Să zicem că mamele bine, aşa ca mine, cu ... personalitate, au nevoie să se simtă bine. Să se uite în oglindă şi să se placă de-adevăratelea. Cu ce vor ele. Mărimea lor, nu cu juma' de număr mai mic în speranţa unei reveniri de care nu au niciodată timp. Să se simtă bine bine. Ziua 5.

  • Să zicem că şi mamele fotomodel trebuie răsplătite cumva. Şi sub 55 kg se merită un sling din ăla fain, mov cu dungi. Sau un Mei-tai cu bretele mai scurte. Sau un ce vor ele. Ziua 4.

  • Şi să zicem că e primăvară rau. Şi este. Şi că ceva din noua colecţie, atunci când se vor îmbuna cei de la fabrică să şi termine materialul, merită sărbătorit. De cineva cu bebe mic şi călduros care îşi doreşte neapărat un sling. Sau un wrap. Sau un wrap-tai. Ziua 3

  • Să zicem că cineva (nu dăm nume, persoană importantă :) ) a fost neinspirat şi a făcut un model care e ori dragostea-de-o-viaţă/ce-visam-mereu-şi-nu-ştiam-cum-arată, ori cea mai nasoală variantă posibilă. Şi să zicem că dacă e slingul ei preferat s-a scos, dacă nu, e totuşi o variantă super bună la preţul ăsta. -40% la Est. Ziua 2.

  • Şi să mai zicem că vrei ceva. Da' rău. Dar chiar nu e momentul. Că mai ai unul/două/trei. Sau că nu e tocmai cea mai roză perioadă. Sau că-ţi dă bărbatul/femeia cu el în cap dacă te mai prinde că-ţi cumperi chestii de pe net. Sau că pur şi simplu vrei să te bucuri de ceva pe degeaba. Încearcă-mă. O saptămână întreagă. (posturile cu doamna diana nu se iau in calcul. sunt binevenite cele cu fata, io mor după ăsta. sau cele cu să mănâncă şi gura mea ceva :) ). Ziua 1.





Mai pe larg şi mai serios: în fiecare zi, începând de luni, am să pun pe site detaliile pentru fiecare zi în parte. La fiecare categorie există altă regulă. La unele vă puteţi înscrie timp de o săptămână, la altele o singură zi. Deci ideal ar fi să fiţi pe fază. (Da, da, ştiu sigur că vor fi şi tătici)



P.S. Ne-am tuns. Toată familia. Da, inclusiv copilul. Cred că şi de la asta mi se trage :)
P.P.S Sora de noapte, Happy Festivus!

... şi altele

Mai ştiţi materialele ălea frumoase foc?

O parte au ajuns mei-tai-uri. Subţirele, perfecte pentru vară şi totuşi rezistente. Şi frumoooooase. Recunosc că materialele sunt şi mai faine decât mă aştepam şi că cel de care eram îndrăgostită (şi pentru care le-am cumpărat, de fapt, şi pe restul) e de zece ori mai mişto decât credeam. Deci sunt super-mega-îndrăgostită şi deja îmi pare rău că nu am luat mai mult.

Deci nişte mei-tai-uri.






Nişte păturici în lucru, fără poze. La stadiul de idee :), poate apuc sa le tai azi.

Şi nişte genţi. După care mi-am dat seama că am nici mai mult nici mai puţin de o tonă de genţi şi că [] chiar e momentul să termin cu testele, ideile şi variantele şi să mă opresc la una. Eu ştiu însă că voi mă înţelegeţi (şi mă refer la cele care citesc) şi o să îmi mai suportaţi totuşi multe genţi de acum încolo: cum Dumnezeu să te hotărăşti la una? :)




Evident, si din cauza asta, in poze e o singura geanta, tot cu doua fete, cum discutasem si, uimitor, galbenul din ultima poza e exact portocaliul din prima, se trage de la pozele măiastre pe care le fac ...

joi, 8 aprilie 2010

Pentru ce sunt prietenii

Nu ştiu alţii cum sunt :) dar eu, când mă simt deprimată, obosită sau nervoasă, eventual câte un pic din fiecare, am mare mare nevoie să văd pe cineva. Sau să aud. Şi nu atât să aud cuvinte de încurajare sau să mă plâng, cât să mă las molipsită de buna dispoziţie şi de disponibilitatea altora.

Într-un moment cum nu se poate mai potrivit, astăzi am pimit o vizită de la o prietenă dragă din viaţa-dinainte-de-d, acum şi ea mămică de doi pui. Cu bebedoi de 3 săptămâni, o dulceaţă de fată, şi, evident, cu slingul din dotare. Pur şi simplu nu m-am putut abţine şi le-am făcut câteva (zeci de) poze. Mai ales că o purta pe cea mică exact aşa cum îmi place şi mie, cu copilul 'în gât' :), să-l poţi atinge şi pupa fără să te stresezi, să-i simţi respiraţia în orice moment.




Povesteam pe altundeva acum puţin timp că, atunci când cunosc o persoană, atunci când o ştiu bine bine ca şi mamă, nu am nici o reţinere în a îi oferi un sling cu un minim minimorum de informaţii. Pentru că, dacă gândeşti, e suficient. Raluca mea dragă s-a descurcat excelent (acum dă lecţii :) ) cu un sling în care i-am pus bebelu' o dată şi dispăruţi au fost şi cu mei-tai-ul la care nici asta n-am făcut. I-am zis doar care bretea unde vine. Miru m-a întrebat doar dacă e bine şi cum se desface uşor. Iar poziţia pentru alăptat a durat vreo 30 de secunde de explicaţii (bine, ceva mai puţin:) ) şi cât am dispărut eu două minute deja pitica era aranjată şi se ospăta. După care a adormit ruptă, evident.





Mi-a făcut tare tare bine să îi văd. Să văd părinţi disponibili şi care se bucură din plin de cei mici. Mi-a alungat trei sferturi de depresie cât colo şi m-a umplut de voie bună şi de drag de copil. Mulţumesc Mirule!

miercuri, 7 aprilie 2010

Ne vedem?

Cândva săptămâna viitoare?

Undeva la aer?

Cu mulţi copii şi multe esarfe de toate felurile.

Dacă nu vă descurcaţi deloc,
dacă vă descurcaţi bine de tot şi vreţi să vă daţi mari sau
dacă vreţi să încercaţi ceva şi nu ştiaţi cum să faceţi.

Vă aştept cu propuneri pentru locaţie, dată şi oră. Aici sau pe forum, unde vă e mai bine.

luni, 5 aprilie 2010

O noua obsesie: quilty pleasures

Am avut o vreme când, ca orice adolescent care se respectă, purtam numai negru. Uni. Hai şi gri. Tot uni. Uşor-uşor au mai intrat în scenă cateva bleu-uri. Acum 2 ani, 9 din 10 bluze ale mele erau albe. Si din cele 9, 8 sigur erau uni, celelalte erau luate cu jumătate de gură :). Era de aşteptat ca, la un moment dat, să se umple paharul.

Aşa că la un moment dat m-am îndragostit de florile orientale. Şi m-am îndragostit atât de tare încât am dat iama ... peste tot. Până am ajuns să le comand din state, la un preţ de Japonia -producator+Japonia-adaos + transport +State adaos+transport-România. Şi, evident, mi-am făcut mei-tai-ul visurilor mele pe care nu am cu cine să-l port :). Cu atât mai mult cu cât ideea unui nou bebe e într-un stand-by relativ. Relativ spre deloc, în sensul asta.

Odata cu floricele mele m-am trezit şi cu o gramadă de mostre şi alte câteva zeci de materiale, că, nah, nu poţi să comanzi doar 4-5 m de material, dacă tot plăteşti un transport substanţial (ştiaţi că se plăteşte TVA statului român şi la taxa de transport?)

Eh, şi apoi m-a lovit: quilt! Păturici, gentuţe, mei-tai-uri...Şi de atunci lucrurile au luat-o razna. Ce-i drept, exista un fond, o predispoziţie genetică pentru acest razna :), îmi amintesc perfect când am stat o zi întreagă să îi fac lui d un hanorac cu un trenuleţ şi fular la fel, cu zeci de vagoane de toate formele şi... încărcăturile, exact cum desenam în parc, cu creta. Şi ciupercuţele şi altele care au degenerat din asta. Şi nebunia de husă de pătuţ, cu multe buzunare de toate formele pentru toate jucărioarele. Şi dacă aveam pozele pe laptop, sigur vi le puneam şi pe ele :)


Revenind. Prima păturică, cea de bebe, e o nebunie. A început ca o privire de ansamblu asupra mostrelor.


Si uşor uşor...





Nici nu-mi amintesc să mă fi deranjat să o matlasez fără picioruşul special, rătăcit pe undeva prin multele cutii cu accesorii pentru maşini. Si s-a făcut chiar şi aşa, matlasată cu model mare, moale moale şi incredibil de plăcută. Singurul ei dezavantaj e că mie nu îmi e deloc utilă, poate doar dacă mă hotărăsc să scot ceva din stand-by. Pentru că e fix pentru un nou-născut. Moale, micuţă, uşoară, subţirică, călduroasă şi cu poză direct de masă, să rimeze.




A doua era şi ea începută tura trecută şi ceva nu-mi plăcea. Cu siguranţă proporţiile şi parcă îi mai lipsea ceva. După o zi de holbat la ea cred că i-am dat de cap. Şi, trebuie să recunosc, am scăpat câte ceva printre dinţi la matlasat pentru că i-am mai pus două laterale şi a ieşit...maaare. Ceva mai mare decât un pat de copil. Şi ceva mai mov decât în poze. Dar moaleeee şi pufoasă şi bunuţă tare.




Ei bine, după cele două de mai sus a apărut d. Care ştia materialele, evident, de când au venit şi mă tot întreba ce să facem cu animăluţele. Nu-l vedeam în pantaloni sau cămaşă cu imprimeuri asa că a venit el cu idea. El care nu doarme niciodată acoperit. Şi aşa am primit prima comandă specială: păturică mare, cu animăluţe, în pătrate relaxate (aka ca pe dosul primei păturici). Special pentru poveşti seara, poate reusim să înlocuim cartea de căpătâi a copilului: catalogul lego!



Nu vă pun cât de mult mi-a plăcut să o lucrez. A fost primul lucru pe care d mi l-a cerut. Primul lucru din ceva ce ştiu eu să fac. Dacă aveam o fabrică mică de lego era mai simplu. Cred că atunci când mă va pune să-i proiectez casa o să înnebunesc.

Lucram la păturică cu vorbele lui în minte(mami, o să fie leşin) şi aveam genunchii moi şi fluturaşi în stomac. Şi voiam să o bibilesc, să fiu sigură că pitesc o grămadă de animăluţe, că avem zeci de poveşti de inventat pe lângă dar cumva să fie gata acum! nu mai încolo, pentru că o voia cu adevărat.







Şi e gata. Şi e frumoasă rău. La uscat şi plouă şi o vreau neapărat gata diseară pentru că avem multă multă treabă.