Ce stiu eu despre vatelina

Pentru ca, dupa ce termin nebunia cu SSC-urile, voi reveni la chestii mici si simpatice de facut, si pentru ca m-ati intrebat de prea multe ori si eu m-am saturat sa scriu aceeasi lucruri pe mail :), am zis sa pun aici. Sa fie :).

Inainte de toate trebuie sa va spun ca si informatiile mele despre vatelina sunt destul de putine. Nu stiu multi termeni tehnici si nici macar nu am pretentia sa stiu foarte multe despre vatelina, despre procesul de productie sau despre tehnici de productie, pentru ca lucrez de prea putin timp cu ea, insa va pot spune experienta mea cu cele cateva tipuri de vatelina pe care le-am incercat.

Pana acum, la paturici si alte proiecte mici, am incercat mai multe tipuri de vatelina, de la noi si de la 'ei' :)). Sa le luam pe rand:



1. Vatelina din fibre sintetice

Am incercat doua tipuri complet diferite. 

1.1. Una romaneasca, luata de la magazinul acela micut de  langa Cocor [pe langa Himalaya], groasa si foarte 'aerata'. Din toate, cred ca asta mi-a placut cel mai putin. 

• Daca materialul paturicii nu era suficient de gros sau de dens [desi am incercat si cu materiale foarte bune, acel quiting cotton american], firele de vatelina ieseau prin tesatura, dupa primele spalari. 
• Trebuie matlasata foarte des, ca sa nu aveti probleme mai tarziu, adica sa faca cocoloase inauntru. Si cand spun foarte des, vreau sa spun free-motion. Da, atat de des :).
• Ulterior am aflat ca sunt doua tipuri de vatelina, in genul asta, una speciala pentru paturici/ paturi/ pilote, cu proprietati termice bune, si una folosita la saltele, deci mai putin eficienta la capitolul incalzire. Nu stiu ce am folosit eu, insa sigur nu avea nici o legatura cu tinutul de cald. O sa presupun ca era cea pentru saltele :)
• Partea cu facutul sandwich, adica bagat si fixat intre cele doua materiale exterioare a fost iar destul de chinuitoare. Din cauza faptului ca era foarte groasa dar nu si foarte densa, atunci cand am pus stratul de deasupra si am incercat sa prind in ace, totul era ca o placinta grasa necoapta bine :D. N-am murit din asta :), dar nici n-am mai incercat a doua oara. Pur si simplu nu a meritat efortul.
• Cel mai nasol, insa, e faptul ca lasa ingrozitor de multe scame in masina. Am curatat locuri in care nu as fi banuit in veci ca pot ajunge scame, intr-o masina de cusut. 
• Mare plus: nu intra aproape deloc la apa, deci nu va deforma nicicum produsul finit.

Concluzie: eu as zice pas pentru paturici. Pentru proiecte mici insa, eventual chestii pe care nu le folosesti foarte des [adica mult spalat] cred ca e foarte ok. Daca sunteti fani 'wall hangings', sau pentru o perna decorativa [nu una pe care sa si dormi], o curea de aparat sau mai stiu eu ce proiect micut, e o varianta buna de luat in calcul, mai ales ca pretul e undeva in jur de 7 lei/m. 

1.2. Vatelina de la 'ei'. Quilter's Dream Poly. 

Un vis! Serios! Daca nu as stramba din nas cand aud de poliester, asta ar fi vatelina mea preferata. Am luat-o din State, de la un magazin on line [nu ma intrebati care, ca nu mai stiu]. 

• Se matlaseaza pana la 12" distanta intre linii, adica vreo 30 de cm si nu face nici urma de cocolos la spalat. 
• E foarte subtire, chiar si cea mai groasa [au mai multe variante de grosime, eu am avut-o pe cea medie], se prinde perfect de material atunci cand faci quiltul, se intinde frumos de tot, ce mai, un vis. You won't belive is poliester, dupa cum zic si ei :D.
• Scame la minim, nu iese prin tesatura. 
• Nu e foarte calduroasa, dar mai calduroasa decat prima varianta.

Concluzie: As iubi-o cu toata inima daca  n-ar fi poliester. Marele dezavantaj e ca la noi nu se gaseste si ca, din nefericire, mai nou aproape toate ofertele cu free shipping nu se mai aplica la vatelina. Of!

1.3. Nu e chiar vatelina, dar se poate folosi in loc de: polar. Sau fleece. 

• Se intinde usor, insa cateodata prea usor fiindca polarul e, de fapt, un tricot, si are elasticitate pe cel putin o directie. 
• Se prinde f usor de material, ba se si calca, spre deosebire de vatelina din poliester, deci are un mare plus din punctul asta de vedere. 
• Nu lasa aproape deloc scame, deci iar e super.
• Uimitor pentru mine a fost faptul ca e cea mai putin calduroasa dintre toate. 

Concluzie: un mare da, daca stii sa o intinzi bine si nu vrei ceva calduros. In plus, o paturica de polar de la Ikea incepe de la vreo 10 lei, deci si pretul e unul bun.

2. Vatelina din bumbac.

2.1 Vlieseline. E o vatelina din bumbac, fabricata in Europa. E singura vatelina din bbc pe care am incercat-o si nu mi-a placut deloc. Dar deloc. 

• E [un pic prea] subtire [pentru gusturile mele] si destul de rara, de fapt e cumva stratificata, e destul de greu de explicat in cuvinte iar pozele mele nu-s nici pe departe atat de reusite incat sa vedeti vreo diferenta intre ele. 
• Se lipeste foarte bine de material si ajuta mult la facut sandwichul, insa e ingrozitor de aspra. Aspru in genul ala de material de plastic in care iti agati toate unghiile si cuticulele chiar daca tocmai ai iesit de la cosmetica. 
• Nu e ieftina dar nici foarte scumpa, 28 lei/m. Intra frumos la apa, nici prea mult, nici prea putin, cat sa increteasca usor materialul si sa dea quiltului 'pufosenie' :D.
• Nu se calca, mie mi s-a lipit de fier intr-o veselie. Chiar am banuit-o ca ar fi poliester, la un moment dat, tocmai din cauza asta si dupa cum mi se agata de maini, insa nu, chiar e bumbac.
• Nu am gasit specificatii despre matlasat, insa la 4-5" [10-13 cm] cat folosesc eu de obicei, s-a comportat foarte bine.

Concluzie: odata finalizat produsul, se comporta foarte bine, insa, pentru mine cel putin, a fost un chin sa lucrez cu ea in forma bruta. As recomanda-o pentru paturici, sau orice alte proiecte mai mici, la fel si pentru paturi mai mari, insa cu o cutie de crema de maini la indemana, pentru inainte si dupa :)

2.2. Vatelina romaneasca, primita de la Elena de la Fabrix.ro, de la o firma romaneasca care intre timp nu mai produce acesta vatelina. Nu-i stiu numele, mai stiu persoane care o folosesc [Cristina, Irina,daca aveti timp si chef lasati un nume in comentarii] si care au fost multumite de ea.

• Foarte aproape de idealul meu, ma gandeam serios sa imi fac un stoc de la ei, insa n-am avut noroc si, iata, nu se mai produce, deci am ratat si trenul asta.
• O vatelina moale, fina, placuta la atingere, care se lucreaza foarte frumos si lasa un numar rezonabil de scame in masina. 
• Dupa spalare se tine bine, nu face cocoloase, intra la apa cat sa dea pufosenia cu pricina insa fara sa deformeze mult produsul final.
• Mare minus: desi din bbc, nu se calca. 
• Mare minus doi: nu intotdeauna densitatea e aceeasi.  La fiecare 1-1,5m, gaseam cate o bucata mai rara. Nu ceva mare, insa suficient cat sa-mi dea peste cap aranjamentul 'in pagina' :).
• Nu am gasit pe nicaieri specificatii despre matlasat insa, la cum folosesc eu, a mers foarte bine.

Concluzie: bravo, Romania! Pacat ca nu se mai face. Daca stiti pe cineva care are, si vrea sa si dea, luati-o cu incredere, merita! Eu am cumparat-o cu 15-20 lei/m si a meritat.

2.3. Vatelina de bumbac 'de la ei' :). Aici voi pune doua, Quilter's Dream si Warm& Natural. 

Si nu am decat cuvinte de lauda. Sunt, de departe, cele mai tari feluri de vatelina cu care am lucrat vreodata. Diferentele intre ele sunt practic insesizabile, de asta le scriu impreuna.

• Se calca! Si e atat de usor sa lucrezi cu o vatelina care se poate calca! Mereu imi raman urme de la cum a fost impachetata si, cu un copil si-o pisica in casa, imi e imposibil sa o las pe undeva intinsa 1-2 zile, sa iasa cutele. 
• E moale, fina, placuta la atingere, nu agata, insa se prinde imediat de material atunci cand asezi straturile.
• Nu lasa multe scame.
• Se poate matlasa la 8" [20cm] si nu face cocoloase la spalat. 
• Desi e foarte subtire si usoara, e cea mai calduroasa vatelina cu care am lucrat. Ei dau un R=3,8, habar n-am ce inseamna, insa e clar calduroasa :)
• Intra la apa dar exact cat trebuie pentru 'pufosenie'.

Concluzie: mi-a placut atat de mult incat ultima oara am luat 3 cutii :D. Momentan o parte sunt pe breslo, pentru ca am luat, totusi, foarte multa :D. Dar da, e perfecta! As recomanda-o fara ezitare pentru paturici- paturoaie :D, la fel si pentru orice fel de proiect, oricat de mic. Pur si simplu e o placere sa lucrez cu ea. 

Dar cum sunt mereu in cautare de variante, daca ati folosit alt fel vatelina si imi puteti face o recomandare, please do. M-as bucura tare mult sa gasesc, pentru viitor, ceva mai usor de cumparat si, de ce nu, mai ieftin. Desi, am zis, in ochii mei, ultima e varianta perfecta. :)

Pauza publicitara :) Accuquilt Go!Baby cutter

[mai aveti timp pana duminica sa va inscrieti la giveawayul de la Fabrix, aici]

Acum cateva saptamani am primit individul :). Intelegerea a fost asa: eu primesc un individ sa ma joc cu el, voi primiti un individ just so. Cam cat de win-win-win e varianta asta? :)
Ei bine, cam foarte win pentru mine, pentru ca m-a cucerit din prima [nu ca nu ma asteptam :))], cam foarte win pentru una din voi, care va fi norocoasa mai spre sfarsitul saptamanii, si, pana la urma, win pentru ei, pentru ca vor fi [macar un pic] cunoscuti si aici.

Deci, hai sa  va explic:

Am zis ca, pentru quilting, un must este cutterul circular, impreuna cu rigla si plansa de taiat. Am mai povestit despre ele, sunt o inventie perfecta. Eu am un cutter Olfa de 45mm cu protectie [exista si fara, dar daca aveti copii, protectia e un must] si o plansa mare, de vreun metru pe 70, cred ca am luat-o pe cea mai mare. Plus mai multe rigle.

Smecheria e ca exista si chestii mult mai tari. Ca, de exemplu, un Accuquilt Go!Baby. 

E o masinarie super simpla. Are doua role inauntru, role printre care treci materialele care se preseaza pe niste lame taiatoare si ies taiate perfect. Stati sa vedeti, ca explicatia pe scurt nu suna asa bine cum credeam eu :)))

El e aparatul si asta e dezastrul de pe masa mea cand lucrez. Si sub e plansa Olfa, cea pe care tai cu cutterul.

Pe langa aparat in sine, mai exista niste placi, cu diferite modele. Eu am ales trei, la fel va alege si una din voi ;). Astazi o sa va arat cum am taiat cu 'tumbler', adica trapezele. La indicatiile unei prietene am desenat un pic cu o carioca de-a lui d pentru a vedea mai bine trapezele. De fapt, partea neagra e o spuma groasa, iar in ea sunt bagate aceste lame in diferite forme.

Pe placa de baza se aseza materialele. Eu am avut o gramada de resturi de la o paturica terminata ieri [nepozata inca si care risca foarte mult sa imbogateasca colectia personala], ei recomanda sa incepi cu 5-6 straturi de material si sa vezi cum merge cel mai bine. Mie mi a mers perfect cu 8 straturi, adica am scos 24 de trapeze dintr-o lovitura. 

Am aranjat bucatelele de material astfel incat sa acopere lamele. Unele erau ceva mai lungi si nici nu m-am mai obosit sa le tai acum, am facut-o  la sfarsit. Am pus placuta de protectie deasupra si le-am bagat in cutter.

Partea preferata a lui d e sa invarta manivela :). Cele doua role dinauntrul cutterului preseaza sandwichul  si lamele trec prin material si il taie. E super simplu. Si usor, nu ai nevoie de forta. [era ideal daca faceam poza din partea cealalta, sa vedeti si maneta mai bine, dar tre' sa ma credeti pe cuvant :)]

Dupa ce materialele trec prin cutter, s-a terminat, totul e taiat, cu tot cu rezerve!

Trebuie doar sa tragi usor de margini si ramai cu...ta-na :))

La formele care nu au unghiuri drepte, e tare nesuferit sa le cosi una de alta, tocmai din cauza rezervelor. Ei bine, trapezele astea au deja colturile taiate si e super usor sa le cosi dupa. Era sa lesin la pernuta gri :)) 

Nu pot sa va spun cam cat de incantata sunt de el. Stiu eu cum e cu marketingul, insa chiar au dreptate cand zic ca e 90% faster than rottary cutters. Pe putin :).

Deci partea super mega buna la acest cutter e ca tai extrem de rapid si simplu tot. Risc de accidente minim, comparat cu cutterul circular, plus ca totul e o joaca si copilul poate sa participe si sa mai si fie entuziasmat de ce a iesit din manutele lui :).

Partea mai putin avantajoasa e ca pentru fiecare forma ai nevoie de alta baza. Pe mine una nu ma deranjeaza prea mult, nu folosesc 700 de blocuri in quilturi, am exact ce imi trebuie:

- o baza pentru trapeze, pe care le-am folosit deja de trei ori pana acum [pernuta galbena, cea roz de azi si inca un proiect in lucru]

- o baza pentru cercuri pe care am folosit-o la colturile rotunjite si mai am vreo 20 de planuri cu ea :) [artistic photo :))))]

- si inca o baza pentru floricele [mai multe poze cu procesul de taiere, exact la fel ca trapeze, aici]. pe astea le-a taiat d rapid, din resturile de la huse :p, dar din prima secunda am vazut vreo 50 de utilizari pentru ele :).

In caz ca mureati de curiozitate, tot de la Accuquilt exista si Go! simplu, adica mult mai mare decat Go!Baby, pe care il am eu, si mai exista si Go!Studio, o imensitate la care nu pot decat sa visez, pentru cand o sa ma fac eu mare mare mare :). Plus o nebunie de baze, de toate dimensiunile, cu toate formele care va trec prin cap, plus unele de care sigur habar n-aveati. Cam cat de cool sunt, huh? :)

Micul print - paturica

Intr-o mare viteza am facut candva saptamana trecuta (parca... era undeva dupa gasit un camion sa ia molozul si inainte de dat cu lavabila unde n-au mai apucat muncitorii) o paturica tare simpatica. Cu ureche reversibila :D, stelute mari si mici si buline pufoase pe dos.

[mai multe poze pe flickr, cu click pe poza]

Imediat dupa am terminat si o paturica care trebuia sa aduca mult cu Zoo. Si a adus :)

Care zoo si-a gasit o casuta unde e foarte iubita. Priviti ce intampinare a avut! Eu una am lesinat de drag cand am vazut poza. [linkul va duce la blogul Adei, la o postare despre lucruri utile pentru bebelusi. Undeva mai la sfarsit gasiti si poza cu lesinul meu :)]

Acum am iar planuri mari.

Dispozitie si timp sa gasesc.

Paturici noi

Intr-o mare lipsa de inspiratie la scris, va las cu doua paturici noi. A treia nu a avut deloc, da' deloc, noroc la pozat. Prima oara uitasem cardul, a doua oara s-a terminat bateria. Pentru ca voiam neaparat s-o pozez intr-un camp cu rapita. Noh, sa vedem cand oi mai ajunge...

Asa, super rapid, una super calma (zic calm sa va pregatesc de a doua :D) si maricica

Si una deloc calma :D si mai linistita la dimensiuni.

Sunt amandoua pe Breslo, atat am apucat sa fac.

Si sa nu-mi ziceti ca vine vara si nu mai aveti nevoie de paturici ca, de cand mi-e casa plina, va spun cu mana pe inima ca mereu e nevoie de cate-o paturica :D. Bine, cel mai interesat e mâţul, dar nu de asta vorbeam acum. Sau... ? :))

Patratel cel foarte mic

Am abuzat din greu de ultimele zile in care mai avem ajutor in casa, si azi nu m-am ridicat de la masina pana nu am terminat-o.



Nu am cuvinte. Si nu am poze care sa o arate asa cum e. Incredibil de vesela, de frumoasa, de moale. E pur si simplu perfecta.



Dosul e dintr-un material foarte foarte fin si pufos iar fata are nu mai putin de 480 de patratele, unul mai simpatic ca altul.



Greu reusesti sa te abtii sa o mangai, dosul arata exact ca o ciocolata alba cu tot felul de nebunii prin ea. D a spus ca lui ii tot vine sa o manance. Pot sa gust un pic?


Dupa ce reusesc sa ii calculez un pret care sa ma faca sa o dau :D, o sa o pun pe Breso. Si mai zic o data: nu se poate vedea in poze cam cum e :)

Bliss

Inca una si ma duc.
Sa ma apuc de cele doua paturici care ma asteapta de o saptamana.

Dar asta e atat de finuta incat nu pot sa nu ma laud imediat :)



Deci nu va puteti da seama cat e de finuta din poze. O pun si pe Breslo candva azi.

P.S. Pregatesc o surpriza cu wrapurile elastice ;)

Flacaruie mama

Nu stiu daca ii mai stiti pe Flacaruie tatal si pe Flacaruie cel mic, amandoi au plecat spre case mai bune :)), acum a aparut si Flacaruie mama.

Aveam cu totul alte chestii de care trebuia sa ma apuc dar nu am reusit deloc sa ma mobilizez. Si cand am reusit, n-a mai venit inspiratia. Ma rog, inspiratia pentru ce trebuia sa fac.

Nu stiu exact care-i treaba cu combinatia asta, de ce imi place atat de mult si imi face asa bine s-o vad in paturici. Eu una nu prea port nici rosu, nici galben, nici portocaliu, deci cel putin teoretic ar trebui sa nu-mi fie prea usor sa lucrez cu aceste culori. Si totusi. Imi place de mooor.

Are aproximativ 80 x 120 si am listat-o in magazinul de pe Breslo.

Si cum d nu a mai manifestat nici un fel de interes pentru paturica Zoo, am pus-o si pe ea pe Breslo.

Ups

Mami, stii ce? Imi place paturica asta. Ar putea sa fie paturica mea de somn, nu crezi?

Cu ultimele puteri

Am pus pe Breslo ultima paturica.

Aveti acolo dimensiuni si pret. Daca vreti sa ma intrebati ceva, indazniti, dar nu stiu cand apuc sa raspund.



Nici de nume n-am fost in stare, acum ma scuzati iar, ma duc sa pazesc copilul suferind :(((

Va prezint Familia Flacaruie

Dacă aveţi copii ceva mai mari, sigur îl ştiţi pe Flăcăruie/Flamo. Nu stiu de ce, dar nu reuşesc sa gasesc o poza cu el.

Oricum, cu sau fara el, va pezint restul familiei Flăcăruie.

Cel mic
in postura de copil cuminte



la joaca cu prietenul cel mai bun (cine se-aseamana se aduna :D)


căţărat pe te-miri-unde


Are 80 x 80 cm şi a fost trimis pe Breslo (am vrut să scot maginea roşie dar m-am răzgândit, e foarte de treabă aşa :)


Flacaruie tatăl e doar un pic mai sobru


bine, asta dacă-l vezi aşa...liniştit...
dacă îl vezi pe unde se caţără şi ce face...îţi dai seama de unde a luat cel mic zvăpăiala...


Are 100 x 100 cm şi a plecat şi el după ăla micu pe Breslo.

Next...mei-tai-uile :D

Socoteala de-acasa nu se potriveste cu ninsoarea din targ

Planuisem pentru azi niste poze dementiale, cu niste, evident, paturici, la fel de evident dementiale si ele. Si mai planuisem un post cum ca verdele e noul alb. Pentru ca, vedeti voi, de cand am descoperit ca balotul meu de Kona alb e pe terminate, mi-am luat inima in dinti sa incerc si altceva si-mi place de mor.

Una la mana, ninge, deci poze afara nu. A doua la mana, ninge, cum sa zici ca verde e noul alb cand toata lumea asteapta zapada cu sufletul la gura si chiar a venit? E mai mult decat evident ca alb e noul verde.

Deci, schimbam complet. Nu stiu cu ce, ca n-am nici o idee. Asa ca va las cu doua- trei poze de pofta si, cand ma loveste inspiratia, vin si cu restul.









Va spun doar ca sunt de 90 x 120, foarte mari dupa gusturile mele.

Mamelor din lumea-ntreaga :)

Dar mai ales mamelor care stau acasa cu cei mici. Casnice, cum s-ar zice. Si care mi se pareau tare nefericite atunci cand eram tanara. Nu ca le vedeam cu ochi rai, doar ca ma gandeam ca trebuie sa fie foarte trist sa stai numai acasa. Eh, eram tanara, am zis... Si nu stiam cata fericire poate incapea intr-o casa cu copii. Si nici cum n-o sa-mi vina sa schimb asta pentru nimic in lume.

Si apoi e pentru mamele care lucreaza acasa. Care renunta la un strop din fericirea aia de a fi 100% cu copilul, dar care sunt vazute ceva mai implinite decat primele. Si mai putin implinite decat femeile de cariera, evident.

Am mers la jobul clasic, de la 10 la 19, 6 zile pe saptamana.

Am stat acasa cu copilul.

Am lucrat acasa.

Am trecut si prin cu si prin fara copil. Si, daca ar fi sa aleg, as spune ca cea mai frumoasa perioada a fost cea in care am fost casnica. Adica am stat acasa, cu copilul. Si n-a fost cea mai frumoasa pentru ca am frecat menta si am stat pe banii barbatului sau ai statului [stati un pic sa lesin de ras ... gata) ci pentru ca atunci am vazut prima oara ce inseamna sa fii fericit. Ce inseamna sa te trezesti razand si sa te culci la fel. Pentru ca am avut un om mic langa mine care sa ma invete ceea ce conteaza cu adevarat in viata.

Revenind la titlu.

Asadar, mamelor din lumea-ntreaga, pentru ca sunt superwomen, si mamelor care stau/lucreaza acasa, pentru ca sunt supermoms, cum ar veni un fel de supersuperwomen :), le dedic o paturica :))). Nu stiu daca e mai rau decat a dedica o melodie :))) sau nu, inca nu ma hotarasc, dar asta nu ma opreste sa va prezint paturica de supermom :)

E facuta din materialele pe care mi l-am comandat ca si cadou de ziua mea. Si pe care cu greu m-am indurat sa le impart in trei, cat sa fie trei mame fericite, nu doar eu :). Evident, de a mea nu m-am apucat, ca doar n-am timp.

Are 110 x 140 (uriasa dupa standardele mele), e perfecta ca si lap quilt, adica taman buna de cuibarit sub ea pe canapea cat vezi un Wall-e, Monsters vs Aliens sau Hoodwinked, sau cat iti bei cafeaua dimineata (sau cacao cu lapte :) ).

Are mult Kona alb- R. Kaufman (am reusit sa termin un balot :(((( ), bulinele Ta dot de la Michael Miller pe gri si bleu, Metro kitchen si Metro cafee de la Kaufman si, preferate mele, Sew Happy de la Monaluna pentru Kaufman. Adica cele cu ate si masini de cusut :D.

Costa 290 lei, fara transport.

Mai las doua poze cu materialele, sa nu ziceti ca nu v-am aratat :)

Lumea e mica. Si frumoasa

Mi-am propus de ceva timp sa nu mai scriu lucruri nasoale pe blog. Cand lipsesc ceva mai mult sa stiti ca e din cauza ca n-am mai reusit sa vad lucrurile frumoase din jurul meu.

Dupa ce vineri am cunoscut absolut intamplator o mamica deosebita cu care am avut cea mai relaxanta discutie ever cu un necunoscut, in week-end am reusit sa termin doua paturici facute special pentru doi frati dulci, care acum se bucura (la propriu :) ) de ele.

M-am mobilizat sa mai fac cateva poze la doua paturici terminate de ceva timp, un pic altfel decat am facut pana acum. [Singura paturica cu care d a acceptat sa se mai acopere ocazional in primii 3 ani jumate, a fost una din polar. Mi-as fi dorit mult sa incerc un polar din bambus, ceva mai natural decat cel din poliester, insa n-am avut noroc.] Sunt superincantata de ele, sunt aoleu de moi (cum zice d) , foarte usoare si, evident, pufoase :). Sunt la a 3a tura de poze la ele si tot nu reusesc sa le fac sa iasa mai aproape de realitate.

e poza in care culorile au iesit cel mai aproape de realitate, paturica e acum terminata.

are 80 x 85 cm,

e incredibil de usoara (polar subtire si bumbac subtire, ce sa vrei mai mult:) )

e facuta din Kona si Moda solids, are cateva girafe (laurie wisbrun) intr-un colt (cel care nu se vede :)) ) si cateva pasarele pe la mijloc (amy shimler)

costa 100 de lei.

A doua paturica are si perna inclusa. Adica partea verde e mult mai groasa decat restul, exact ca o pernuta. D nu a putut sa rateze momentul sa se aseze un pic in leagan :))

Are 65 x 95 cm, o combinatie intre Kona, Amy Butler si Moda.

Pe dos are, evident, polar.

Costa 130 lei. Si e su-per-ba! Promit :)

Acestea fiind zise, va poftesc la ceva bun de la Irina. Îţi multumesc, Irina!