Ce-am avut şi ce-am pierdut

Sau ce-am avut şi nu ştiam că am

Povesteam de pauză. Că am nevoie de una, că d are nevoie de una, că, de fapt, toţi trei avem nevoie de asta. Să ne amintim de noi ca familie, nu de arhitectul, femeia care munceste in casa si copilul plasat dintr-o parte în alta. Stiu ca încă n-a fost o pauza adevărată, pentru că am scris mult pe blog în perioada asta din motive independente de mine (dacă nu s-au gândit şi ei să dea avertizarea mai devreme :) ) dar e abia începutul.

Ce nu ştiam că am:
* Viată ca-n filme. Copilul vorbeşte în replici din Wall-e, Ratattoiulle, Hodwinked (în engleză!), Robin Hood. Plasate strategic, nu orişicum.
* Copil care ştie pe dinafară grămezi de poezioare din A doua carte a lui Apolodor.
* Copil care ştie să aproximeze de câte slinguri e nevoie pentru un lego în funcţie de dimensiunile acestuia.
* Copil care nu face magazin din lego fără casă de marcat.
* Copil care se urcă pe scaunul de la birou şi 'face facturi'.
* Copil care poate eticheta 10 cutii pe minut.
* Copil care inventează aparate de sigilat cutii că nu îi place cum suna scotch-ul. -sau-cum-se-scrie
* Copil care duce omuleţii de lego la o întâlnire să ajute alt omuleţ de lego care nu se descurca cu ceva. Un omuleţ aşteaptă în maşină că e frig afară.
* Poveşti incredibile inventate pe măsură ce le spune şi pe care şi le aminteşte perfect ulterior.

Ce pierdusem si am redescoperit:
* Bucuria de a mă uita la el când doarme.
* Pupicul pe creştet după pipi, înainte să o ia la ţopăială spre sufragerie.
* Bucuria trezirilor de dimineaţă îmbrăţişaţi şi a lungitului încă vreo oră prin pat în tot felul de jocuri şi tone de pupici, fără grija mailurilor nerăspunse în secunda doi.
* Înghesuiala în pat când dormim toţi 3 şi el e la mijloc, de-a latul
* Privirea lui atunci când îi reuşeşte ceva.
* Pupicii aruncaţi la întâmplare.
* Jocurile cu pupicii aruncaţi pe tavan şi prinşi cu scotch-sau-cum-se-scrie, sau cele cu pupici explozivi în care dai unul, explodează şi ţi se întorc zeci. De obicei un pupic plecat de la a, explodat la d, si aruncat la mine
* Alergatul lui zbenguit
* Grup-hug-urile în 3, 4, 5, depinzând de numărul de şoricei extra ce participă
* Bucuria unei îmbrăţişări fără motiv
* Momentele în care mergem amândoi pe stradă fără ţintă şi ne oprim la frunze, caca de căţei, beţigaşe, grămezi de crengi de toate felurile.
* Frumuseţea minutelor în şir în care ne bucurăm de o pisică care stă pe loc şi se uită la noi
* Bucuria de a sta faţă în faţă şi a ne uita unul la altul fără să facem nimic.
* Placerea de a mânca amândoi o prăjitură într-o cofetărie şi de a-i scoate toate alunele şi nucile.

A fost bine, va fi şi mai bine. Ştiu, sunt sigură. De-abia mi-am făcut pofta :)