Confesiuni din bucătărie I: cel mai bun aluat de pizza

Ştiţi că nu mă bag prea mult în seamă cu personale nelegate de purtatul copiilor, cu atât mai puţin de bucătărie. Dar asta e atât de tare încât merită. Plecând de la o reţetă de pâine la tigaie, pe care am făcut-o şi e demenţială, din care am scos cana de măsurat şi gradaţiile de la cuptoul electric :) am ajuns la The aluatul.

Varianta perfectă :
*200 g de făină măsurată cu lingura, adica vreo 20 de linguri plinute care sigur sunt vreo 300 g de făină :)))) (mulţumesc mamei mele care a ascuns cana de măsurat într-un castron şi a acoperit-o cu o strecurătoare de am găsit-o după 2 zile de căutări asidue)
*1 plic de drojdie uscată - 7g
*nişte apă (mulţumesc aceleaşi mame pentru pititul cănii minune, plus inspiraţiei divine, a mea şi a lui alex, în momentul în care ne-am cumpărat căni şi pahare, toate supradimensionate şi imposibil de folosit la măsurat cantităti sub 500g)
*nişte sare (mulţumiri sufletelor noastre de artişti care au ales tacâmurile, cu forme şi volume făra nici o legătură cu cele clasice, vezi şi lingurile de făină si linguriţele de sare)

Bon, toate chestiile ăstea se amestecă şi se lasă vreo 15 min sub formă de bilă. Dacă aveţi lene maximă, ca subsemnata, nu vă obosiţi să framântaţi, iese perfect şi fără. Mulţumiri copilului din dotare care preferă jucării ieftine şi simple, aka lighenuş de plastic la 2 lei, perfect pentru amestecat coci :)). După care împărţiţi mica bilă în 4 bile şi mai mici şi le aplatizaţi aşa, la vreun centimetru grosime. După care le uitaţi sub o lenjerie de pat de copil pe care n-aţi folosit-o decât în primele zile, până v-aţi prins că puradelu' doarme cel mai bine în pat la mă-sa :)) (sau în sling. Ha! iar v-am adus unde am vrut :)))) )Vreo 45 min.

Acum intervine şi acel un lucru pe care s-ar putea să nu-l aveţi în casă, şi anume o tavă de pizza de la Kaufland, rotundă, vreo 20 lei, face toţi banii.

Buun. Acum vă închpuiţi că vă zgârciţi teribil şi încercaţi să întindeţi o turtiţă din aia de cocă pe toată tava. Pare imposibil, dar insistaţi. Gândiţi-vă că viaţa-i scumpă, suntem în criză, rate la bancă, orice vă motivează, şi întindeţi de bucăţica aia până ajunge transparentă şi acoperă toată tava.

Un pas important, de maestru în bucătărie, e să aveţi toate condimentele puse în borcănaşe simpatice de la Ikea. Dacă sunteţi ca mine, pe dinafară adică, vă veţi trezi la prima ocazie că aveţi nevoie de oregano, ştiţi ca aveţi, dar n-aveţi habar în care din borcănaşe. Aşa că, pentru pizza asta, folosiţi ceva care vă miroase bine :). Plus niste buliono-suc de roşii de la soacra. Ungeţi un strat subţirel, aruncaţi o măslină, un porumb, un ardei, o atenţie, orice vă face fericiţi, şi băgaţi la cuptor.

Secretul secretelor e să aveţi focul potrivit. La ora 6, cum ar veni. Am moştenit cuptorul făra gradaţii, deci va trebui să mă credeţi pe cuvânt. E un fel de mediu. Cred...

Deci 10-15 minute la ora 6, scoateti pizza uscăţică şi o îngropaţi în mozarella. Am încercat şi alte feluri de caşcaval dar parcă nu-i la fel. Încă 5-10 minute să se topească caşcavalul şi gata. Best home made pizza ever.




Nu e cozonac cu legume, nici talpă de pantof sub formă de pizza. E pur şi simplu cea-mai-bună-pizza-făcută-în-casă-care-bate-multe-pizze-de-restaurant. Ieri am făcut 4, prima s-a terminat până să pun măslinele pe a doua, a doua până să pun caşcavalul pe a treia, ultimele două au fost savurate la maxim.


La final:
-maxim 10 min pt preparare (toate etapele)
-vase murdare: un lighean :)şi un fund de lemn, hai un cutit şi o farfurie dacă vă spargeţi în figuri si puneţi felii de roşii sau de ardei
-copilul poate participa la tot procesul
-merge şi sub un an dacă scoateţi sarea

Să vă fie de bine :)