Ne-am bagat in pat.
M-a intrebat, mai in gluma, mai in serios, daca putem imparti patura.
Televizorul era pornit.
Ne-am oprit la Gray's Anatomy, mai degraba din lipsa de optiuni, decat de drag.
Stangaci cumva, stateam unul langa altul. Si ne uitam la TV.
Dupa un timp ne-am dat seama ca putem sa avem si sonor.
Am dat, sfioasa, doua liniute mai tare.
Ne-am rearanjat pernele. Si ne-am mai uitat un pic la TV.
Dupa 5 ani si aproape 3 luni, era pentru prima oara cand stateam in pat doar noi doi, treji. E drept, ultimele doua nopti le dormise cu bunica-sa, in camera de langa, dar mereu unul din noi dormea cand a ajuns celalalt.
El se juca, cand in camera cu bunica, cand in bucatarie. Noi ne uitam la un film. Si, pe deasupra, la propriul film SF: singuri in dormitor seara. Placut, dar extrem de ciudat. Si nici macar nu foloseam tot patul, lucru la care am visat de nenumarate ori in cei 5 ani.
Ma visam dormid pe diagonala, cu mainile si picioarele intinse, cu loc, cu mult loc. Cumva, deodata, asta nu mai era o pozitie comoda.
La un moment dat a venit. S-a aruncat pe un colt de pat si a adormit instant.
Ne-am reimpartit paturile: eu cu d una, Alex una.
Mi-am reluat pozitia imposibila, imbratisand copilul cu mare grija sa nu imi las greutatea mainii pe el.
Am dat cele doua liniute la loc in jos.
Se afișează postările cu eticheta cosleeping. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cosleeping. Afișați toate postările
duminică, 26 februarie 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)