... când vezi pe strada părinţi ce îşi poartă copiii în sisteme nu tocmai ergonomice.
Articol scris de Andra@bunacrestere. Daca vreţi să publicaţi pe blogul poartă-mă, trimiteţi cu încredere :) un semn la diana@poarta-ma.ro.
Eu sunt Andra, mama lui Andru , care implineste azi 6 luni si este purtat exclusiv. Am trecut prin sling, wrap care este marea mea iubire si acum SSC. Am mai scris ganduri pe bunacrestere, nu prea multe fiindca bebe imi ocupa cam tot timpul, si dupa cum ti-ai dat seama nici eu nu sunt o bloggerita de succes. Inca!
Ziua în care bebe urma să călătorească pentru prima oară cu
tramvaiul.
Am aruncat o ultimă privire în oglindă înainte de a ieși din
casă. Eram frumoși! Eu, veselă că am motiv să mă duc la mall, baiatul minunat
și rotunjor în brațe la mine. Și cum orice tânără mamă din cartier cunoaște pe
toate celelalte tinere mame din cartier cu care discută în parc despre ce mai
fac progeniturile, imediat am zărit în stația de tramvai o față cunoscută. Dar
surpriză: chipului cunoscut îi lipsea atașat veșnicul cărucior albastru. Tânăra
mămică ieșise la plimbare cu soțul și cu copilul… în marsupiu. Tristă mi-a fost
mirarea atunci cînd am văzut copilașul îndesat într-un cosmonaut de fâș și
atârnat într-un carrier ne-ergonomic, cu fața spre lumea mare.
Am urcat împreună în tramvai și preț de două stații mi-am
căutat cuvintele pentru a le spune că marsupiul de care erau atât de mândri nu
este cea mai fericită alegere. În timpul ăsta, tăticul purtător mi-a analizat
scurt SSC-ul și, compătimindu-mi copilul, a constatat că probabil copilul meu
nu vede nimic fiindcă stă cu fața spre mine; plus că stă atât de crăcănat, iar
materialul de pe spatele lui este atât de subțire și nu-i susține deloc
spatele…
A atrage atenția celor neinformaţi în astfel de momente este o chestiune de
responsabilitate. Ne-am făcut temele temeinic înainte de a decide cum să ne
purtăm copilul. Argumentele ne sunt clare și le putem prezenta cu ușurință
celor interesați. Din moment ce vedem greșeli flagrante de babywearing ce pun
în pericol integritatea corporală a copiilor e de datoria noastră să atragem
atenția asupra lor. La ce bun să avem atâta informație dacă nu o împătășim și
cu ceilalți?
Părinții care își poartă copiii, chiar și în marsupii
nesănătoase, fac asta pentru binele copilului. Chiar și intuitiv, ei au înțeles
beneficiile extraordinare atât pentru copil cât și pentru părinte. Copilul este
acolo unde îi e locul, în braţele părintelui, iar părintele are mâinile libere
pentru cumpărături, mâna soţului sau a soţiei, joaca cu un copil mai mare. Aceștia
aleg cu bună credință marsupiile, deși o fac în lipsa unei informări corecte. Tocmai
de aceea am putea presupune că o informaţie la obiect nu
ar deranja pe nimeni, ba din contra ar aduce plus valoare.
Din păcate, în realitate lucrurile nu stau mereu aşa. O
astfel de intervenţie va fi adesea percepută ca o intruziune. Şi poate, în
multe cazuri, chiar va fi. E greu să ne stăpânim să judecăm persoanele în
cauză. Fiindcă fiecare are datoria de a se informa pentru a lua cele mai bune
decizii pentru copilul lui. Şi da, recunosc, nu de puţine ori i-am judecat pe
cei din jur, gândind că sunt un părinte mai bun decât ei. Înţeleg că o astfel
de judecată este fundamental greşită dar totuşi cred că este, pe alocuri, inevitabilă. Şi tocmai
acest lucru ar putea distorsiona mesajul pe care ar trebui să-l transmitem părinţilor
mai puţin informaţi: e bine să îți porți copilul, e rău să o faci într-un
mijloc de purtare nesănătos pentru copil.
În plus, fiecare dintre noi credem că suntem cel mai bun
părinte care există pentru copilul nostru. Şi chiar aşa suntem! De aceea ne
simţim ofensați atunci când ni se
sugerează contrariul, și o atare remarcă legată de o modalitate nesănătoasă de
a purta copilul ar putea cu ușurință sugera contrariul. Ne irită adesea
sfaturie nesolicitate legate de îmbrăcămintea, hrănirea sau educația copilului.
Și atunci ezităm la rândul nostru când conștiința ne provoacă să oferim astfel
de sfaturi sau considerații.
Ar fi trebuit atunci, în tramvai, să îi dau toate
contra-argumentele, cunoștințe aveam cât cuprinde, însă condescendența din
ochii tatălui m-a făcut să îngheț.
Am rămas cu o părere de rău autentică. Sentimentul de
neîmplinire m-a urmărit mult timp de atunci. De ce nu am vorbit? În mine se
ducea o luptă de-a dreptul. Realizam că dacă aș fi dat replica în acel moment
aș fi riscat să o fac pe un ton superior și asta i-ar fi îndepărtat pe cei doi,
fără a-mi atinge scopul principal: trezirea interesului pentru o mai buna
informare.
De atunci m-am gândit mult la tipul de abordare potrivit
pentru o astfel de situație, sau dacă există unul. Cred că am putea să spargem
gheața prin simpla validare a intențiilor părintelui: bravo, să îți porți
copilul e unul dintre cele mai benefice lucruri pe care le poți face pentru
copilul tău. Iar apoi, dacă simțim deschidere din partea interlocutorului, să
abordăm și problema mijlocului de purtare. Cred că subiectul poate fi unul delicat
doar în măsura în care nu ne alegem bine cuvintele sau tonul potrivit.
Soțul meu îmi spune mereu că nu pot să-i salvez pe toți.
Adevărat, însă nici măcar să nu încerc? Voi cum procedați în astfel de
situații?
Este foarte greu sa explici unor parinti ca au ales gresit ceva pentru copilul lor, mai ales un marsupiu care practic face diferenta intre un copil a carei coloana vertebrala se dezvolta normal sau anormal (si restul deficientelor motorii care pot aparea din purtarea in sisteme necorespunzatoare). Am intalnit 2 situatii asemanatoare: una la o persoana cunoscuta si o alta data pe strada, o persoana total necunoscuta care avea un copil care dormea atarnat intr-un astfel de marsupiu. In ambele cazuri nu am putut zice nimic, dar imaginea puiutului de om atarnat, careia ii cadea capul in fata si avea barbia in piept ma bantuieste si acum. Ambii copii erau purtati de tatii lor, insa m-am tot intrebat daca mamelor nu li se parea nefireasca "atarnarea" copiilor lor. Drept urmare, mi-am promis ca daca voi mai vedea, macar la persoanele cunoscute, astfel de sisteme dubioase o sa le explic cu lux de amanunte de ce au facut o alegere proasta, cum se dezvolta coloana, cum trebuie sa fie pozitionate soldurile, etc, cu lux de amanunte. Chit ca o sa par o nebuna:) Nu stiu sigur cum as aborda subiectul, insa as gasi o modalitate in care sa nu ma arat superioara si critica. Abordarea ta mi se pare cea mai ok, macar vezi daca exista sau nu deschidere din partea "purtatorului". Daca exista deschidere si daca ar fi o persoana cunoscuta, i-as imprumuta unul din sistemele mele de purtare, macar sa incerce sa vada diferenta. Culmea este ca, acum vreo cateva luni, asteptam tramvaiul in statie si un domn care astepta la semafor s-a luat de mine ca de ce tin copilul cu fata la mine, ca nu vede nimic si ca mai rau il chinui. Mi s-au bulbucat putin ochii si mi-a crescut tensiunea, insa m-am calmat si i-am explicat cat de frumos am putut, ca nu-i fac nici un rau copilului, ca sta foarte bine asa cum sta si ca vede foarte bine ce se intampla in jurul lui. M-a mai boscorodit putin pana s-a facut verde si a plecat. Aparent, unii oameni s-au nascut invatati...
RăspundețiȘtergereEste greu sa abordezi parintii in legatura cu orice subiect ce tine de cresterea si educarea propriului copil. Si exact cum ai spus si tu-fiecare dintre noi credem ca suntem cel mai bun parinte pentru copilul nostru. Ne zbatem pentru fiecare alegere, cautam informatii-atat cat putem fiecare, si vrem ce e mai bun pentru copiii nostri.
RăspundețiȘtergereIndiferent despre subiectul dezbatut fiecare cauta sa aiba dreptatea si are un aer de superioritate.
Cand cei din jur imi pun la indoiala o alegere sau alta, stiind cat m-am zbatut sa fac acea alegere, nu ma simt confortabil. Desi mereu incerc sa imi pastrez ochii largi deschisi, urechile palnie ca nu se stie niciodata deunde vine o informatie valoroasa sau poate mi se puncteaza ceva ce mie mi-a scapat in sinea mea tot nu ma simt confortabil.
De aceea mereu astept sa fiu abordata sau sa mi se ceara parerea. Si imi expun cunostintele pur informativ. Nu vreau sa conving pe nimeni.
O singura data am abordat o cunostinta in legatura cu un ham chicco si i-am povestit ce si cum. Si mi-a replicat ca doar ea, mamica, sufera ca o doare tare spatele si asta ca bebe e prea greu, dar bebe sta fooooarte bine. Ce puteam sa ii spun mai mult?
au fost multe situatiile in care am vazut copii atarnati in diverse dispozitive. de fiecare data, primul impuls a fost sa spun ca nu e bine, ca i se face rau copilului, ca pozitia ideala este cu fata spre parinte, mai ales la un copil mic, care se poate simti agresat de atata lume in jurul lui, dar de fiecare data am tacut. pentru ca mi-am dat seama ca as putea fi privita fie ca o nebuna :), fie ca una care se baga unde nu-i fierbe oala, fie ca as fi fost trimisa la plimbare. unul dintre copiii atarnati era al unui fost coleg, acum aflat peste mari si tari si l-am zarit intr-o poza. m-am framantat cateva zile cum sa-i spun si pana la urma am renuntat. din fericire, nu am mai vazut si alte poze, asa ca am presupus ca au renuntat la acel marsupiu. alt copil, cu care ma intalneam aproape de fiecare data cand ieseam la plimbare cu piticul in SSC era purtat cu mandrie de mama care incerca de fiecare data sa-mi prinda privirea si sa-mi zambeasca, oarecum complice, uite cum ne purtam amandoua copiii. i-am evitat de fiecare data privirea pentru ca imi venea sa-i strig ca-si chinuie copilul... nu i-am abordat pe cei care isi poarta copilul in mod nesanatos, pentru ca la randul meu am fost abordata de o tanti atotstiutoare, care incercand sa-mi explice ca chinui copilul pentru ca nu vede nimic, a pus efectiv mana pe copil sa-l intoarca, pentru a-mi arata ea cum sa-l pun corect. asta in timp ce eu ii explicam cu calm avantajele purtarii copilului cu fata la purtator. si am reactionat destul de violent cand a pus mana pe copil, asa ca am realizat ca ma pot lovi de aceeasi reactie si din partea celor care considera ca stiu mai bine decat mine.
RăspundețiȘtergerepe de alta parte, chiar astazi am vazut un barbat care-si purta copilul cu mandrie intr-un sling cu inele, portocaliu. Minunat! la fel ca multitudinea de Lune si Manduci si Boba pe care le vad din ce in ce mai des pe strada. Asa ca mai exista o speranta .)
Ce inseamna purtat exclusiv :))))? Nu ne mai alaptam, purtam, iubim pur si simplu copiii, trebuie sa o facem exclusiv. Altfel nu se pune. :)
RăspundețiȘtergereAndra a ales sa isi poarte 'exclusiv' copilul. Cine, cand si unde a zis ceva despre ceilalti?
ȘtergereA zis cineva ceva de ceilalti? Why so defensive?
ȘtergereEu consider ca e de datoria fiecarui parinte sa aleaga pentru copilul lui ceea ce e mai bine. Intr-o situatie ideala, parintii ar trebui sa fie responsabili, informati si sa faca alegerile acestea in cunostiinta de cauza, dupa o informare temeinica asupra tuturor lucrurilor care le-ar putea dauna copilasilor lor. Personal, nu as indrazni sa abordez un parinte, chiar daca nu as fi de acord cu metodele lui de crestere a copilului, mi se pare un subiect prea intim, majoritatea oamenilor intra in defensiva cand primesc sfaturi legate de acest subiect. La urma urmei, eu sunt datoare pentru mine, pentru familia mea, pentru copilasul meu sa ma informez, sa compar, sa aleg ce e mai bine pentru noi. Iar ce fac ceilalti nu ar trebui sa ne afecteze atat de mult.
RăspundețiȘtergereIntrebare: ce te faci daca ti-ai facut temele si research-ul temeinic, totul e ok, si cu toate astea, copilul tau refuza cu incapatzanare sa stea cu fatza spre tine, urla de cate ori nu are contact cu mediul exterior si isi lungeste gatul ca de girafa sa vada ce se intampla "in lume"? Pai, iti spun eu :-) Renunti la tot ce e sanatos si frumos si faci ce dicteaza copilul, el nu stie ca-i mai bine pentru el sa te vada doar pe tine, si daca nu-i convine, nu e nimeni fericit, nici el, nici eu si nici publicul care asista la racnete ca din gura de sarpe. Si asta intr-o tara unde AP-ul e la el acasa, unde nu ai presiuni din jur, unde daca alaptezi in parc un copil de 5 ani nu se uita nimeni stramb la tine... Dar se uita cu mila la copilul care-si urla plamanii incercand sa te faca sa intelegi ca el vrea SA VADA!!! :-) Am dat si eu un exemplu ca sa vedem toti ca nu e chiar totul doar alb si negru. Si mai am un exemplu, al urmatorului copil, care a refuzat cu vehementa sa fie purtat. Si pentru care a trebuit sa donez toate sistemele de purtare si sa-mi cumpar carucior, pentru ca ea nu voia purtata. :-)))
RăspundețiȘtergereSimona, tocmai de asta e asa greu, nu? Pentru ca poti judeca, desi ideal ar fi sa nu, pentru ca, pana la urma, nu stii cum e la celalalt in casa. Ideal e sa incerci si sa gasesti ce vi se potriveste voua cel mai bine, ceea ce ati si facut si.. a mers :). Asta in conditiile in care ai avut toate informatiile :).
Ștergere(purtatul pe sold e o alternativa la purtatul cu fata in afara)
Multumesc Diana.
ȘtergereM-am gandit si la purtatul pe sold, doar ca e vorba de un baietel si nu eram foarte linistita cum stau presate pe oasele mele organele lui mici si... barbatesti :-) Desi aparate de scutec, n-am fost linistita, cat a fost bebelus am batut impreuna toti coclaurii din imprejurimi, multe ore in fiecare zi. Activitate care pe mine ma tinea normala la cap iar pe el total fascinat de ce vede :-) (in casa era un bebelus mai tot timpul pus pe plans, cand era afara in natura era super happy, asa ca e normal, asta faceam toata ziua :-)))
Eu sunt o viitoare mamica. Nu cunosc diferentele intre sistemele de purtat, am cititi aici despre wrap, sling si ssc, acum sunt oarecum lamurita insa voiam sa va intreb despre sistemele care nu sunt bune, cele neergonomice la care va refereati. Eu am nevoie de informatiile astea asa ca astept cu nerabdare :)
RăspundețiȘtergereSistemele neergonomice sunt acelea care nu ii permit copilului pozitia M a picioruselor cu fundul mai jos decat genunchii. Cele ergonomice ii ofera sustinere din spatele primului genunchi pana in spatele celui de al doilea genunchi. Cele neergonomice au o punte ingusta si copilul sta practic atarnat ca intr-un chilot, punand presiune mare pe articulatiile bazinului. Apoi, cele neergonomice sunt rigide in zona spatelui, punand presiune pe coloana sau permit purtarea cu fata la lume si coloana pe purtator, ceea ce dinnou va duce la o pozitie nenaturala a coloanei. In mod normal, coloana are forma literei C, iar sist ergo au un material subtire care se muleaza frumos, sustinand perfect spatele si permitand coloanei sa ia curbura fiziologica in forma de C. Plus ca cele neergo nu sunt deloc comode nici pt purtator! Sist ergo nu gasesti in farmacii sau magazine!!!! Acelea toate sunt neergonomice, de ex chicco, bertoni, stokke, bjorn, pierre cardin etc etc etc. Deci alea nu!!! Da spunem la wrap, sling, pouch, ssc, wrap tai, mei tai...
ȘtergereSistemele neergonomice sunt acelea care nu ii permit copilului pozitia M a picioruselor cu fundul mai jos decat genunchii. Cele ergonomice ii ofera sustinere din spatele primului genunchi pana in spatele celui de al doilea genunchi. Cele neergonomice au o punte ingusta si copilul sta practic atarnat ca intr-un chilot, punand presiune mare pe articulatiile bazinului. Apoi, cele neergonomice sunt rigide in zona spatelui, punand presiune pe coloana sau permit purtarea cu fata la lume si coloana pe purtator, ceea ce dinnou va duce la o pozitie nenaturala a coloanei. In mod normal, coloana are forma literei C, iar sist ergo au un material subtire care se muleaza frumos, sustinand perfect spatele si permitand coloanei sa ia curbura fiziologica in forma de C. Plus ca cele neergo nu sunt deloc comode nici pt purtator! Sist ergo nu gasesti in farmacii sau magazine!!!! Acelea toate sunt neergonomice, de ex chicco, bertoni, stokke, bjorn, pierre cardin etc etc etc. Deci alea nu!!! Da spunem la wrap, sling, pouch, ssc, wrap tai, mei tai...
ȘtergereMultumesc tare mult pentru raspuns, acum ma simt mai informata, adica mai bine :) Si asa sunt in ceata in legatura cu toate firmele cu produse pentru bebelusi, habar nu am care e ok si care nu, multumesc inca o data.
Ștergere