Asa cum spunea o mamica draga mie, de multe ori mamicile traiesc in norisorul lor pufos, alaturi de pui, rupte de lumea din afara. De ziare, de TV, de ce se intampla in afara familiei.
Si e bine. E mai mult decat bine. Momentele astea sunt unice si e pacat sa nu le traiesti la maxima intansitate.
Insa, cateodata, apar lucruri importante despre care trebuie sa afli. Iar daca, ca si mine, pana nu demult, singurele lucruri pe care le cititi sunt blogurile de mame, informatia trebuie sa circule si aici.
M-am tot gandit, in ultimele zile, daca ar fi cazul sau nu sa scriu despre asta. Si ieri am decis ca da. Si am scris si am sters tot. Azi o iau de la capat. Pentru ca initial am vrut sa va povestesc, pe scurt, cam ce se intampa. Apoi mi-am dat seama ca nu asta e cheia. Ca asa cum nu cred ca un invatator ii va povesti vreodata lui d mai bine decat ar invata singur, folosindu-si singur creierul, cercetand singur, tot asa cred ca si voi veti intelege cel mai bine lucrurile fara parerea mea.
Stiu ca stiti ca se intampla ceva. Si da, e important. Si la fel de important e sa deschideti TV-ul. Daca aveti.
Si sa nu lasati pe un singur program. Ascultati mai multe pareri. N-o credeti pe vecina, mama, bunica, mamica din parc. Ganditi.
Deschideti un ziar. Online e la fel de bun. Si cititi. Nu parerile, ci faptele. Si nu un singur ziar, mai multe. Cititi oamenii care va plac, dar cititi-i si pe ceilalti. Si ganditi.
Si dupa ce ati terminat cu parerile locale, cititi cum se vede si din afara. Vedeti despre ce vorbeste si presa straina. Si ganditi.
Da, e atat de important.
Uite ca de cateva zile n-am mai fost in norisorul ala pufos de care vorbeai. Ma gandeam sa scriu si eu, dar nu m-am putut aduna.
RăspundețiȘtergereDa, e atat de important, dincolo de a suspenda sau nu un presedinte.
Multumesc, Diana! Eu eram pe norisorul pufos, poate si pentru ca sunt departe de tara. Citisem pe FB discutii, dar nu-mi inchipuiam amploarea situatiei. Acum rasfoiesc ziarele electronice. Mersi inca o data :)
RăspundețiȘtergereMi-as dori sa fi ramas in vreun norisor pufos :( si sa fi incremenit timpul asa cum era acum 1-2 ani...
RăspundețiȘtergereCitesc si ma ingrozesc. Ce sa fac, sa ies cu copilul in strada? As iesi, as face si asta. Insa ma simt singura in frica mea, nu stiu in acest moment cui m-as putea alatura.
RăspundețiȘtergere